Parlamentul Olandei vs Parlamentul Germaniei

1.Titlul lucrarii. Justificarea acestuia.

Ambele state,atat Olanda cat si Germania au jucat un rol important in economia europeana si reprezinta doua mari puteri pe plan european cat si pe plan international, avand un sistem administrativ solid si bine structurat.

Privind cele doua tari prin prisma structurii, pe care tocmai am definit-o mai sus, constatam ca Olanda este o monarhie constitutionala ereditara iar Germania un stat federal.

În Olanda,cu un sistem de guvernare parlamentar se recunoaste separarea puterilor i n stat si impartirea autoritatii dupa cele trei ramuri:autoritate juridica,legislativa si executiva.

În Uniunea Europeană există 3 state federale: Austria, Belgia şi Germania.

Conform lui Georges Burdeau, statul federal, cu toate că apare ca un singur subiect de drept internaţional public, este constituit din state membre ce îşi pastrează anumite atribute ale suveranităţii interne şi în special o parte importantă a puterii legislative.

Statele membre (federate) se deosebesc de colectivităţile locale din statul unitar, prin faptul că posedă o competenţă proprie fixată prin constituţia federală, în materie legislativă şi jurisdicţională şi participă la formarea voinţei statului federal.

Din punct de vedere al clasificarii statelor comunitare după natura instituţiei şefului de stat, avem: monarhii si republici.

Titlul lucrarii se numeste „Parlamentul Olandei vs Parlamentul Germaniei”, am ales sa dezbat aceasta problematica tocmai din perspectiva faptului ca cele doua state sunt total diferite in ceea ce priveste structura lor, dar si din perspectiva clasificarii statelor comunitare dupa natura institutiei sefului de stat.In ciuda acestor diferente structurale, totusi in cele doua tari autoritatea legislativa este reprezentata de un parlament de tip bicameral. După criteriul structurii – (numărul camerelor), parlamentele se clasifică în:

• unicamerale

• bicamerale (bicameralismul poate fi: -egalitar

-inegalitar

Bicameralismul egalitar se caracterizează prin faptul că amândouă camerele au aceleaşi puteri legislative: o lege, pentru a fi adoptată, trebuie să fie votată în aceiaşi termeni de ambele camere.

Bicameralismul inegalitar este specific majorităţii ţărilor comunitare, cu unele caracteristici pentru modelul olandez, britanic şi german, astfel:

• modelul olandez este propriu monarhiei constitutionale în care cea mai importanta competenta este exercitata de autoritatea legislativa

• parlamentul şi modelul german este caracteristic pentru statul federal.

Se poate pote spune ca cele doua mari puteri, Germania si Olanda se aseamana din punct de vedere structural al Parlamentului de tip bicameral inegalitar, dar cu specificatia ca fiecare are cateva caracteristici proprii, care fac diferenta.

In randurile urmatoare voi aborda componenta structurala „Parlamentul” din fiecare sistem administrativ, atat din cel olandez cat si din cel german, deoarece cred ca aceasta parte a sistemului joaca un rol destul de important atat in viata politica a fiecarui stat cat si in ceea ce priveste viata cetatenilor din fiecare tara.

Am ales acest titlu” Parlamentul Olanda vs Parlamentul Germaniei”deoarece ambele state au un mecanism administrativ consolidat, iar Parlamentul ca reprezentant al autoritatii legislative este un decident important al aparatului administrativ, si care ar trebui sa reprezinte cat mai bine interesele poporului.

La cele doua state vizate cred ca reprezentarea intereselor poporului de catre Parlament, este una foarte buna daca ar fi sa judecam dupa anumiti indicatori ai nivelului de trai si ai dezvoltarii.

Parlamentul German este o componenta administrativa bine inchegata a mecanismului administrativ german care poate fi o sursa de inspiratie pentru multe state in curs de dezvoltare si de ce nu chiar si pentru Romania.

2.Prezentarea particularitatilor Parlamentului Olandez

Olanda este omonarhie constitutionala ereditara, cu un sistem de guvernare parlamentar, conform constitutiei intrate in vigoare la 17.02.1983

Parlamentul bicameral este tradiţional în Europa, el fiind determinat de diversitatea socio-teritorială şi de existenţa unor puternice comunităţi regionale care au impus necesitatea unei duble reprezentări (una naţională şi una regională) şi a unei proceduri care să implice participarea a două camere drept garanţii ale protecţiei minorităţilor.

Parlamentul olandei exercita o mare parte a puterii legislative si poate sa controleze si o parte a activitatii guvernamentale.

Parlamentul Olandei se numeste Statul General si este format din doua camere numite simplu :Prima Camera si a doua Camera

• Prima Camera-este formata din 75 de membrii alesi dintre membrii celor 12 consilii ale provinciilor

• Camera a doua-reuneste 150 de membrii alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani.Este considerata mai importanta in comparatie cu prima camera.