Partide Politice Europene - Parlamentul European

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 6290
Mărime: 71.76KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

ACTORI POLITICI COLECTIVI

Aparitia partidelor politice in Europa 2

I. Abordarea problemei 2

II. Paradigma celor patru clivaje 3

STUDIU DE CAZ: PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European 6

I. Constituire 7

II. Componenta, organizare si functionarea Parlamentului Europei 8

a) Componenta 7

b) Organizare 11

1.Presedintia si biroul 13

2.Comisiiile parlamentare 13

3.Grupurile Politice 14

c) Functionarea 17

III. Atributiile Parlamentului European 18

Sediul Parlamentului European 19

CONCLUZII 20

BIBLIOGRAFIE 21

Extras din document

ACTORI POLITICI COLECTIVI

Aparitia partidelor politice in Europa

I. Abordarea problemei

Originea partidelor politice poate fi abordata in mai multe moduri. Astfel,

Lapalombara si Weiner au distins trei origini: o maniera institutionista, o maniera de tip istoric si conflictual si una numita de dezvoltare politica. Daniel Seiler adaugand maniera functional. Prima care apartine lui Duverger, leaga originea partidelor de dezvoltarea vietii parlamentare si pune accentul pe studierea lor organizatorica. A doau plaseaza conceptual de criza la originea partidelor si risca adeseori sa dea o prea mare importanta faptelor si evenimentelor. In ceea ce priveste dezvoltarea, ea explica aparitia partidelor prin conceptul raspandirii largi a modernizarii; mai interesanta decat precedentele, aceasta teorie introduce in explicatiie baza sociala si economica; totusi, aplicarea acestei teorii duce la prezentarea evolutiei ca process liniar sau, cel putin, pe nivele. Abordarea functionista examineaza functia societara asumata de partidele politice, o functie particulara care explica originea diferita a fiecarui partid sau tip de partid. George Lavau a ilustrat aceasta in Franta, prin lucrarile sale privind functia “tribunarda” a Partidului Comunist.

Perspective schitata de regretatul Stein Rokkan combina pozitiile istorico

conflictuale ale dezvoltarii politice si functionaliste In acest fel, se evita, in mod juridicios, riscurile pe care le-ar produce aplicarea separata a acestor teorii. Ea constituie cea mai interesanta teorie care descrie geneza sistemelor de partiede in Europa Occidentala.

II. Paradigma celor patru clivaje

In viziunea lui Rokkan, evolutia politica a Europei a fos afectata din punct de vedere

istoric de trei revolutii succesive: revolutia nationala, revolutia industriala si revolutia internationala. Primele doua si-au exercitat efectele concomitent din punct de vedere istoric. Aceste doua revolutii au conturat sistemul politic intr-un plan care urmareste doua axe conflictuale: o axa functionala si o axa “teritoriu-culturala”. Astfel, revolutia nationala genereaza pe axa functionala clivajul Biserica/Stat, iar pe axa teritorial-culturala, clivajul centru/periferi. Revolutia industriala adauga impartirii precedente, pe de o parte, pe axa functionala, clivajul capitalisti/muncitori, iar pe de alta parte pe axa territorial-culturala, clivajul sector primar/sector secundar. Cat priveste revolutia internationala, aceasta nu afecteaza decat latura muncitoreasca a clivajului dintre capitalisti si muncitori, pe care o imparte in stanga comunista si cea necomunista.

Intuitia fundamentala a lui Rokkan este, fara indoiala, prezentarea uniu clivaj dintre

centru si periferie. Itr-adevar, daca prezenta celorlalte trei clivaje se poate regasi in intreaga literature ci consacrata clivajelor in Europa, aceasta din urma se poate scinda in clinvaje de ordin lingvistic, etnic si regional. Perspectiva lui Rokkkan ofera o structura unica, subsumand aceste fenomene diverse.

Tocmai aceste patru clivaje fundamentale, descris cu minutiozitate de Rokkan, dau

nasterediferitelor partiede politice. Configuratia particulara a diferitelor clivaje creaza combinatii specific fiecarei tari, reflectand conditiile istorice care le influenteaza.

Unele clivaje nu apar decat in anumite tari sau grupuri de tari bine stabilite, in timp ce

altele, mai ales clivajul capitalisti/muncitori, se regasesc in toate sistemele politice europene. Multitudinea de clivaje si interpatrunderea lor a condus la dezvoltarea pluripartidismului ca si a sistemului electoral.

Tipologia famililior politice din Europa

Cuprizand opt familii, adica cate doua pe fiecare tip de clivaj, cu exceptia clivajului din sectorul primar si cel secundar, si o subfamili: acesta din urma rezultand din impactul produs de revolutia international asupra clivajului capitalisti/ muncitori.

1. Clivajul Biserica/Stat. Rezultat al revolutiei nationale si deci de origine cultural,

clivajlui Biserica/Stat ii opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sunt detinatorii influentei politice si sociale a Bisericii, in timp ce anticlericalii sunt adeptii separatiei Bisericii de Stat, ca si a secularizarii vietii sociale.

In acest tip de clivaj doar doua familii politice isi gasesc originea specifica. Pentru clericali, democratia crestina este mostenitoarea luptelor politico-religioase din trecut. Pentru anticlericali, gasim o familie de partide care poate fi numita laica, secular sau chiar radical caci Partidul republican radical si radical-socialist continuau, la inceputul secolului, cea mai mare mandrie a lor.

Clivajul Biserica/Stat, care nu trebuie confundat cu un razboi religios, i-a pus in opozitie pe detinatorii sip e adversarii controlului ecleziastic asupra vietii sociale, mai ales in domeniul educatiei si doar subsidiar in domeniul sanatatii. Aceasta situatie este specifica tarilor catolice sau minoritatilor catolice puternice si poate duce la o importanta segmentare a societatii pe ansamblu, cum ar fi cazul Tarilor de Jos, Belgiei, Elvetiei si Austriei. Importanta sa a crescut in mod considerabil in ultimele doua decenii si numeroase partide s-au realiniat altor palnuri de clivaje.

1. Clivajul centru/periferie. Avand o origine cultural si rezultand chiar din revolutia nationala, clivajul centru/periferie ii pune in opozitie pe centralisti fie unitaristi, fie nationalisti cu regionalisti, autonomistii sau federalistii. In acest clivaj isi gasesc originea specifica doua familii politice. Pe latura centraala gasim parttidele care sustin Statul numite centru, iar pe latura periferica vom gasi partidele numite etnationaliste si regionaliste.

Revolutia nationala si procesul de faurire a Statului-natiune n-au facut altceva decat sa puna in opozitie, intr-o maniera functional, Biserica si Statul in ceea ce priveste controlul aparatelor si mecanismelor de socializare. Acestea s-au ciocnit, territorial si cultural, de rezistenta periferiilor, adica a populatiilor care, din punct de vedere etnic, lingvistic sau religios, difereau de cultura care impunea central fauritor al natiunii. Acest clivaj a afectat numeroase tari in secolul trecut si fie s-a vazut instituttionalizat si deci neutralizat, fie a condus la indepedenta, ca in cazul Norvegiei, Irlandei, Islandei si Maltei.

Chiar de la inceputul anilor ’60, constatam in tarile occidentale o repartitie a clivajului intre centru si periferie. Doin 1961 asistam la trezirea miscarilor flamande, scotiene si galeze pentru aotonomie, in acelasi timp in care se creau Adunarea Valona si Partidul celor din Quebec. In Spania, ca si in Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important in sistemul politic.

Preview document

Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 1
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 2
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 3
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 4
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 5
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 6
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 7
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 8
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 9
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 10
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 11
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 12
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 13
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 14
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 15
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 16
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 17
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 18
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 19
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 20
Partide Politice Europene - Parlamentul European - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Partide Politice Europene - Parlamentul European.doc

Alții au mai descărcat și

Teme europene în campania electorală națională

Idei Generale Despre Partidele Politice Repere Teoretice Privind Definirea Partidelor Politice Problema definirii partidului politic a constituit...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Introducere în științe politice

Capitolul 1 Ştiinţa politică azi. Însemnări asupra concepţiei lui Gianfranco Pasquino La sfărşitul anilor ’50, Gabriel Almond şi Bingham Powell...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Gianfranco Pasquino - curs de știința politică

Ştiinţa politică contemporană este un ansamblu de reflecţii şi analize ale fenomenelor politice. În observarea evolutiei stiinţei politice trebuie...

Introducere în științele politice

Termenul de revolutie implica în principal o schimbare rapida, fundamentala si violenta a valorilor dominante ale unei societati, a institutiilor...

Politologie

A învata sa cunosti, a învata sa faci, a învata sa traiesti alaturi de ceilalti si a învata sa existi sunt deziderate nu numai pentru educatia...

Te-ar putea interesa și

Analiza mediului internațional de afaceri din UE

Cap.1. Introducere În lucrarea noastra “Studiul Privind Mediul Internaţional al Afacerilor în Uniunea Europeana”, am dorit să analizăm toate...

Globalizarea și statele mici și mijlocii - studiu de caz România

Argument Lucrarea de diplomă intitulată ” Globalizarea si statele mici si mijloci. Studiu de caz Romania” reprezintă expresia preocupărilor mele...

Parlamentul European

CAP 1. SCURT ISTORIC AL PARLAMENTULUI EUROPEAN Parlamentul European este singura institutie supranationala ai carei membri sunt alesi in mod...

Delimitări conceptuale cu privire la Uniunea Europeană

Capitolul I - CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Secţiunea I - Scurt istoric 1. Premizele ideilor de unitate europeană Construcţia europeană la care...

Parlamentul European

Parlamentul European Parlamentul, împreuna cu Consiliul Ministrilor, este legislatorul Uniunii Europene. Cei 785 de deputati, provenind din 27 de...

Instituții și organe europene, mecanisme instituționale, politica managerială a Uniunii Europene

Introducere Înainte de a deveni un adevărat obiectiv politic, ideea unificării Europei nu era decât un vis al filozofilor şi vizionarilor....

Instituții UE

Unicitatea constructiei europene se reflecta in primul rand in arhitectura institutionala. Statele accepta sa delege o parte din puterile lor...

Parlamentul Uniunii Europene

Prezentare generală Parlamentul European reprezintă, în formularea Tratatului de la Roma din 1957, "popoarele statelor unite în Comunitatea...

Ai nevoie de altceva?