Cuprins
- Introducere.p. 5
- Capitolul I: Privire istorică asupra partidelor politice.p. 7
- 1.1. Apariţia şi evoluţia partidelor politice.p. 7
- 1.2. Tipuri de partide politice în societatea contemporană.p. 11
- 1.3. Oientări doctrinaire ale partidelor politice.p. 16
- Capitolul II: Conceptul de partid politic.p. 20
- 2.1. Ce este un partid politic?.p. 20
- 2.2. Formarea partidelor politice.p. 25
- 2.3. Contribuţia gânditorilor români la dezvoltarea conceptului de partid politic.p. 28
- Capitolul III: Partidele politice. Funcţii şi roluri specifice.p. 33
- 3.1. Rolul partidelor politice în consolidarea democraţiei moderne.p. 33
- 3.2. Funcţiile partidelor politice.p. 35
- 3.3. Problema reprezentativităţii partidelor politice.p. 37
- Capitolul IV: Studiu de caz. Evoluţia partidelor politice în prima decadă a perioadei interbelice.p. 43
- Concluzii.p. 60
- Bibliografie.p. 62
- Anexe.p. 65
- Anexa 1.p. 65
- Anexa 2.p. 66
- Anexa 3.p. 67
- Anexa 4.p. 68
- Anexa 5.p. 69
- Anexa 6.p. 70
- Anexa 7.p. 71
- Anexa 8.p. 72
- Anexa 9.p.73
- Anexa 10.p.74
- Anexa 11.p.75
Extras din proiect
INTRODUCERE
Din antichitate şi până în contemporaneitate, politicul şi politica (respectiv, domeniul politic al vieţii sociale) au suscitat interesul a numeroşi şi mari gânditori. Punctele de vedere exprimate în acest sens - în funcţie de vremuri, de interese etc. - fie că au fost convergente, fie că au fost divergente, au un mare merit: au condus la constituirea politologiei ca ştiinţă. Etimologic cuvântul „politologie” provine din limba greacă de la polis - stat, cetate şi logos - ştiinţă, adică ştiinţa despre stat, cetate, alfel spus, ştiinţă politică.
Ştiinţa politică - după cum consideră omul de ştiinţă englez John Bernal - „nu va fi niciun manual pentru politicienii dornici de succes, ci va constitui o parte integrantă din studiile şi activitatea practică a fiecărui cetăţean” .
Se impune o observaţie şi anume, noua denumire nu este doar o schimbare de etichetă, ci şi de viziune asupra politicului şi politicii ca domenii şi părţi distincte ale vieţii sociale, ba mai mult credem că politicul nu poate fi separat de politică (poate numai din considerente didactice) tot aşa cum trupul nu poate fi separat de suflet şi invers.
„Astăzi asistăm la creşterea considerabilă a înrâuririi domeniului politic asupra celorlalte laturi ale vieţii sociale, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, ceea ce reclamă specializarea şi profesionalizarea activităţii politice. Oamenii politici sunt tot mai solicitaţi la o instruire metodică pentru stăpânirea regulilor jocului politic. O mare importanţă capătă în acest context pregătirea politică sistematică a generaţiilor mai tinere, pregătire la care o contribuţie mare este chemat să aducă şi învăţământului superior”.
Lucrarea de faţă se apleacă cu precădere asupra sistemului politic, mai exact asupra principalelor concepte cu privire la partidele politice. În orice societate, activitatea politică se realizează atât prin intermediul statului şi al structurilor acestuia, cât şi prin organizaţii de tip nestatal, cum sunt partidele politice, primele formaţiuni de acest gen.
Existenţa unui partid presupune organizarea unei grupări de indivizi pe baza unor interese comune. Activitatea lui necesită în prealabil elaborarea unui program care să cuprindă atât obiective, scopurile şi idealurile grupului social reprezentat, cât şi mijloacele şi instrumentele care urmează a fi utilizate.
Nu mai încape îndoială că, în teorie cel puţin, partidele iau naştere prin gruparea cetăţenilor în organizări politice diferite, după ideile lor cu privire la direcţia pe care trebuie s-o urmeze dezvoltarea. Gruparea cetăţenilor în partide este un fenomen social. La temelia oricărei grupări politice stă hotărârea conştientă a fiecăruia dintre membrii săi de a urma în viaţa publică o anumită direcţie.
În organizarea democratică a statelor contemporane, partidele politice sunt „organele de căpetenie ale vieţii constituţionale” . Valoarea lor depinde de măsura în care aceasta izbutesc să contribuie, prin activitatea pe care o desfăşoară, la realizarea scopurilor acestei vieţi. În programele partidelor politice, scopurile acestea pot să fie multe şi diverse, întrucât se confundă, în practică, cu nenumăratele măsuri ce se pot lua, după timpuri şi împrejurări, pentru asigurarea bunului mers al treburilor publice, în diferitele ţări cu regim constituţional.
Spre a înţelege mai bine formarea partidelor, trebuie analizate motivele care pot să determine hotărârea cetăţenilor de a-şi îndrepta activitatea politică pe un drum sau pe altul. Aceste motive pot să fie foarte numeroase. În practică mai ales, motivele de ordin individual, pot să fie atât de variate încât să descurajeze pe cel ce ar voi să le treacă în revistă, cu intenţia de a le clasifica. Cu toate acestea, le-am putea reduce la două mari categorii: una de ordin logic, alta de ordin psihologic. Cea dintâi priveşte valoarea generală a ideilor în jurul cărora se formează grupările politice: cea din urmă, folosul personal pe care membrii lor pot să-l tragă, direct sau indirect, individual sau ca unităţi ale unei categorii sociale.
În organizarea democratică a statelor moderne, partidele politice, spre a putea aspira să guverneze, trebuie să reprezinte masa naţională întreagă, tinzând să satisfacă, în proporţii juste şi legitime, potrivit cu cerinţele solidarităţii sociale şi cu posibilităţile de realizare ale momentului, toate interesele ei - în măsura în care se împacă cu datoria supremă a statelor respective de a-şi conserva existenţa şi cu obligaţia lor permanentă de a-şi asigura dezvoltarea.
Bibliografie
Andriş, Alexe, Politologie sau ştiinţă politică, Editura Corint, Bucureşti, 1997.
Barbu, Nicolae și Florea, Stan, Politologie, Editura Carminis, Piteşti, 2006.
Bernal, J., Ştiinţa în istoria societăţii, Editura Politică, Bucureşti, 1964.
Bocancea, Cristian. Istoria ideilor politice de la antici la moderni, Editura Polirom, Iași, 2002.
Bolintineanu, Dimitrie, Partidele, în volumul Cartea poporului român. Cugetări filosofice și politice în raport cu starea actuală a României, București, 1869.
Carpinschi, Anton și Bocancea, Cristian, Știința politicului. Tratat, vol. I, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1998.
Chirot, Daniel, Schimbarea socială într-o societate periferică, Editura Corint, București, 2002.
Dahl, Robert, Poliarhiile. Participare şi opoziţie, Editura Institutul European, Iaşi, 2000.
Dowding, Keith, Puterea, Editura Du Style, București, 1998.
Gusti, Dimitrie, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic, în volumul Doctrina partidelor politice, Colecția Etos, Ediție îngrijită și note: Petre Dan, Editura Garamond, București. 1997.
Habermas, Jürgen, Cunoaștere și comunicare, Editura Politică, 1983.
Hayek, F. A., Drumul spre servitute, Editura Humanitas, 1993.
Hughes, Robert, The Culture of Complaint, Oxford University Press, 1993.
Iliescu, Adrian- Paul, Introducere în politologie, Editura All, Bucureşti, 2003.
Iliescu, Adrian-Paul, Conservatorismul anglo-saxon, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
Iliescu, Adrian-Paul, Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1994.
László, Bányai, Pe făgașul tradițiilor frățești, Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice, București, 1971.
Lijphart, Arend, Modele ale democraţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
Măgureanu, Virgil, Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997.
Mitran, Ion, Politologia secolului XXI, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1997.
Negulescu, P.P., Partidele politice, Colecţia Etos şi Logos, Editura Garamond, 1993.
Negulescu, P.P., Partidele politice, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1926.
Olson, Mancur, Creșterea și declinul națiunilor, Editura Humanitas, București, 1999.
Pasquino, Gianfranco,Curs de știința politică, Editura Institutul European, Iași, 2002.
Radu, Alexandru, Sisteme politice contemporane, Editura Cartea Universitară, București, 2003.
Rosenstone, Steven J., Hansen, John Mark, Mobilization, Participation, and Democracy in America, Longman, White Plans, NY, 2002.
Roskin, Michael G., Cord, Robert L., Medeiros, James A., Jones, Walter S., Știința politică. O introducere, Editura Polirom, 2011.
Scurtu, Ioan, Buzatu, Gheorghe, Istoria românilor în secolul XX, București, Editura Paideia, 1999.
Scurtu, Ioan, Istoria României in anii 1918-1940. Evoluţia regimului politic de la democraţie la dictatură, Iași, Editura Tipo Moldova, 1996.
Seilor, Daniel D., Partidele politice din Europa, Institutul European, 1999.
Străuțiu, Eugen, Evoluția ideilor politice, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2007.
Thukidides, Războiul peloponeziac, traducere de M. Jakota, Editura Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1941
Vâlsan, C., Politologie, Editura Economică, Bucureşti, 1977.
Xenopol, A.D., Istoria partidelor politice în România, Librăria Stănciulescu, București, 1920.
Zeletin, Ştefan, Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006.
***
Dicţionar de scrieri politice fundamentale, coordonator Laurenţiu Ştefan Scarlat, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000.
Doctrinele partidelor politice (ediție îngrijită de Dan Petre), Editura Garamond, București, 1992.
Mica enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977.
Istoria românilor între anii 1918-1940. Documente şi materiale (coordonator Ioan Scurtu), Bucureşti, 2001.
Revista „Românimea”/ 22 octombrie 1919.
Istoria românilor, volumul VIII, Editura Enciclopedică, București, 2003.
Revista „Neamul românesc” din 25 septembrie 1919.
Documente privind istoria României între anii 1918-1944 (coordonator Ioan Scurtu), Bucureşti, Editura Didactică și Pedagogică, 1995.
Revista „Patria", Cluj, din 29 aprilie 1920.
Documente din istoria mișcării muncitorești din România. 1916-1921, București, 1966.Minoritățile naționale din România. 1918-1925. Documente (coordonatori Ioan Scurtu și Liviu Boar), București, Arhivele Naționale ale României, Arhivele Statului (România), 1995.
Minorităţile naţionale din România. 1918-1925. Documente.
Documente din istoria mișcării muncitorești din România. 1916-1921.
Revista „Socialismul”/15 octombrie 1922.
Executiva Internaționalei Comuniste către P.C.R., în „Lupta de clasă”, nr. 1/iunie 1926.
www.politeia.org.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Partidele politice din Romania.doc
Alții au mai descărcat și
Cap. I. Democraţia 1.1.Noţiuni generale Organizarea şi conducerea societăţii, metodele şi metodologiile guvernării cunosc anumite perfecţionări....
ABSTRACT: The world we live an interdependent world is increasingly complex and often dangerous to Romanian citizens are becoming more aware....
Aspecte ale partidelor politice Istoria partidelor incepe inca din Antichitate, insa in forma pe care o stim azi au aparut abia din secolul...
In spatiul romanesc, aparitia primelor formatiuni politice a avut loc sub presiunea mai multor factori de ordin intern si extern. Astfel, la...
În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...
Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...
Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...
Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...
Te-ar putea interesa și
Guvernul şi atribuţiile sale 1. Introducere 1.1. Istoricul reglementării instituţiei Regulamentele Organice nu au reprezentat prima consti¬tuţie...
REGIMUL POLITIC AL ROMANIEI INTRODUCERE De obicei, conceptul de „regim politic” este strâns legat de acela de „forma de guvernământ”. Uneori...
INTRODUCERE Am ales să cercetez tema din lucrarea de față deoarece ea tratează un moment foarte interesant și important din istoria statului...
Ceea ce m-a motivat în alegerea acestei teme de licenţă cu o periodizare atât de recentă, a fost chiar gradul de noutate al deznodământului celor...
Cap.1 Notiunea de partid politic In societatea moderna partidele politice s-au impus ca realitati incontestabile.Procesul aparitiei lor trebuie...
1. DEFINIREA CONTEXTULUI STRATEGIC 1.1 Scurt istoric al agentiei Perfect Tour Perfect Tour este o companie cu capital integral privat, avand ca...
CAPITOULUL I PARTIDELE POLITICE 1.1. Aparitia si evolutia istorica a partidelor politice In societatea moderna partidele politice s-au impus ca...
A doua jumătate a secolului al XIX-lea surprinde societatea românească într-un rapid proces de modernizare, o amplă dezvoltare pe toate planurile....