Perfectionarea Structurii Institutionale si a Procesului Decizional in Romania in Contextul Aderarii la Uniunea Europeana

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Perfectionarea Structurii Institutionale si a Procesului Decizional in Romania in Contextul Aderarii la Uniunea Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 296 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dumitru Miron

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Stiinte Politice

Cuprins

INTRODUCERE 6
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RELAŢIILE
INTERNAŢIONALE 11
1.1 TEORIILE RAŢIONALISTE 12
1.1.1 Realismul 12
1.1.2 Liberalismul 19
1.2 ALTE ABORDĂRI ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE (TEORIILE NON-RAŢIONALISTE)
26
1.2.1 Teoriile social - constructiviste 26
1.2.2 Teoriile reflectiviste 28
CAPITOLUL 2. UNELE PROVOCĂRI ALE TEORIEI INTEGRĂRII EUROPENE 31
2.1. TEORIILE MARI (GRAND THEORIES) 36
2.1.1. Neofuncţionalismul 38
2.1.2. Interguvernamentalismul 46
2.1.3. Interguvernamentalismul liberal 50
2.2. TEORIILE DE MIJLOC (MIDDLE RANGE THEORIES) 56
2.2.1. Guvernarea pe mai multe nivele 57
2.2.2. Reţelele de politică 60
2.3. ALTE ABORDĂRI TEORETICE ALE INTEGRĂRII EUROPENE 64
2.3.1. Constructivismul social 64
2.3.2. Consasociaţionalismul şi tranzacţionalismul 67
2.3.3. Federalism vs Confederalism 72
CAPITOLUL 3. ARHITECTURA INSTITUŢIONALĂ LA CONFLUENŢA DINTRE
TEORIE ŞI APLICABILITATE PRACTICĂ 85
3.1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INSTITUŢIILE STRUCTURILOR INTEGRATIVE 85
3.1.1. Definirea termenului de “instituţie” 85
3.1.2. “Noul” şi “vechiul” instituţionalism 89
3.1.3. Teoria jocurilor aplicată în analiza instituţiilor integrative 99
3.1.4. Valenţele şi limitele econometriei 114
3.2. APLICAREA PRECEPTELOR TEORETICE LA INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE 118
4
CAPITOLUL 4. DETERMINANŢII NEVOII DE REFORMĂ INSTITUŢIONALĂ 133
4.1. TEME CLASICE ALE UNIUNII EUROPENE 133
4.1.1. Aspecte sensibile ale binomului regionalizare – globalizare. 136
4.1.2. Euroscleroza- un termen de eurojargon sau o stare de fapt? 138
4.1.3. ”Grizonarea Europei” sau îmbătrânirea populaţiei 141
4.1.4. Factori economici şi sociali 146
4.1.5. Eficienţa instituţiilor 147
4.2. PARTICULARITATILE UNEI « ASA-ZISE » POLITICI DE EXTINDERE 148
CAPITOLUL 5. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNTRE FUNCŢIONAL ŞI DEZIRABIL
159
5.1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 159
5.1.1. Modelul tradiţional de administraţie publică 160
5.1.2. Noul management public 174
5.2. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE DIN ROMÂNIA 180
5.2.1. Cadrul general 180
5.2.2. Procesul de europenizare 181
5.2.3. Dinamica administraţiei publice din România 189
5.2.4. O analiză SWOT a administraţiei publice româneşti 195
5.2.5. Strategia de reformă a administraţiei publice româneşti 225
CONCLUZII 233
ANEXA 1. TABEL COMPARATIV PRIVIND RAPORTUL ANUAL PENTRU
ROMÂNIA AL COMISIEI EUROPENE PENTRU ANII 1998-2004 248
BIBLIOGRAFIE 254
- SUMAR EXECUTIV - 264
- EXECUTIVE SUMMARY- 280

Extras din document

Introducere

În contextul aderării la Uniunea Europeană, România, la fel ca toate

celelalte state candidate, se vede în situaţia de a-şi reforma întreaga

administraţie publică. În 1993, la Consiliul European de la Copenhaga, liderii

statelor membre ale Uniunii Europene au stabilit trei criterii fundamentale ce

urmau să fie îndeplinite de statele care doresc să adere la Uniunea Europeană.

Acestea sunt:

-criteriul politic – stabilitatea instituţiilor care să garanteze democraţia, statul de

drept, drepturile omului, respectul şi protecţia minorităţilor;

-criteriul economic – existenţa unei economii de piaţă funcţionale precum şi

capacitatea de a face faţă forţelor concurenţiale ale pieţei din cadrul Uniunii;

-criteriul administrativ – capacitatea de a face faţă obligaţiilor care decurg din

statutul de membru al Uniunii, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice,

economice şi monetare.

Conform concluziilor aceluiaşi Consiliu European, o condiţie sine qua non

pentru începerea negocierilor de aderare a constituit-o îndeplinirea criteriului

politic, urmând ca obţinerea unei economii de piaţă funcţionale şi consolidarea

sistemului administraţiei publice, astfel încât orice stat candidat să poată face

faţă cerinţelor impuse de statutul de membru, să se realizeze pe parcurs.

Lucrarea de faţă urmăreşte prezentarea situaţiei actuale din România în

ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, reformă impusă de obiectivul

aderării la UE în anul 2007.

Procesul de reformare şi pregătire instituţională în vederea aderării va fi

abordat în această lucrare din două unghiuri diferite: din perspectiva Uniunii

Europene şi din perspectiva României. Astfel, lucrarea va urmări iniţial

prezentarea cadrului general al reformei instituţionale a Uniunii Europene,

urmând ca ulterior să cuprindă cazul particular al administraţiei publice

româneşti.

Primul capitol al lucrării cuprinde prezentarea principalelor abordări

conceptuale ale relaţiilor internaţionale urmată de o prezentare a principalelor

7

abordări teoretice ale procesului de integrare europeană. Pentru a efectua o

analiză a determinanţilor reformei instituţionale europene, am pornit de la ideea

descrierii în principal a teoriilor care pot sta la baza unei modificări arhitecturale

europene. Sistemul instituţional european se remarcă prin specificul şi unicitatea

creaţiei, a funcţiilor şi a funcţionării, însă are la bază teorii ale integrării în care se

pot regăsi şi determinanţii nevoii de reformă. Analiza teoriilor existente, atât a

celor privind relaţiile internaţionale cât şi a celor privind domeniul integrării

europene ne oferă doar un punct de plecare în analiza determinanţilor reformei

instituţionale. Dinamica şi efectele procesului de integrare şi ale fenomenelor de

globalizare şi regionalizare, ne oferă alte noi justificări pentru explicarea reformei

arhitecturale.

Principalele teorii ale relaţiilor internaţionale prezentate în primul capitol al

lucrării sunt grupate în teorii raţionaliste care cuprind realismul şi liberalismul şi

teorii non-raţionaliste, din cadrul cărora voi aborda doar constructivismul social şi

reflectivismul. În descrierea conţinutului acestor teorii, am pus în principal

accentul pe felul în care statul intervine în relaţiile internaţionale şi, mai ales, am

încercat să arăt ce fel de „puteri agenţiale” acordă fiecare dintre aceste teorii

statului atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional.

Fisiere in arhiva (1):

  • Perfectionarea Structurii Institutionale si a Procesului Decizional in Romania in Contextul Aderarii la Uniunea Europeana.pdf