Războiul din Afghanistan

Razboiul din Afghanistan (2001 – prezent)

Fără îndoiala, 11 septembrie 2001 marchează începutul unei noi etape în evoluţia şi manifestările fenomenului terorist și antiterorist internaţional.

Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigașe coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Teroriștii au preluat controlul avioanelor, prăbușind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorând toate persoanele de la bord și mulți alți oameni care lucrau în clădiri. Ambele clădiri s-au prăbușit în decurs de două ore, distrugând și avariind și alte clădiri din jur. Teroriștii au prăbușit un al treilea avion în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington. Al patrulea avion s-a prăbușit pe o câmpie de lângă Shanksville în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri și membrii echipajului au încercat să recâștige controlul avionului, pe care teroriștii îl îndreptaseră spre Washington. Nu au existat supraviețuitori ai zborurilor. În total, în urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroriștii.

Imediat după atacuri, administrația Bush a anunțat un război împotriva terorismului.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei aprecia printr-o rezoluție că noul conflict apărut după actele teroriste din 11 septembrie nu poate fi calificat ca război conform dreptului internaţional, din moment ce nu a fost o declaraţie de război şi că nu s-a putut dovedi că un stat a fost făptuitorul acestor acte. Cu toate acestea, atentatele au avut ca rezultat direct declararea de SUA a războiului din Afganistan încă din 2001, şi a facilitat indirect declararea războiului din Irak din 2003.

Dupa aceste evenimente Afghanistanul a fost plasat alaturi de alte state care sustineau terorismul în "Axa Raului". Washington-ul a cerut înca o data talibanilor extradarea lui Bin Laden. Acestia au refuzat, iar la 07 octombrie 2001 incepea razboiul in Afghanistan, atunci cand armata SUA impreuna cu armata britanica au lansat Operatiunea Enduring Freedom (OEF).

Marea Britanie a condus din 2002 propria operatiune militara, Operatiunea Herrick, ca parte a aceluiasi razboi din Afghanistan. Caracterul razboiului a evoluat de la o lupta violenta cu Al-Qaeda si sustinatorii sai talibani la un complex efort contrainsurgent. Acesta a ucis zeci de mii de oameni, majoritatea civili.

Guvernul SUA a susţinut că scopul invaziei lor a fost gasirea lui Osama bin Laden şi a altor membri de rang înalt ai Al-Qaeda, trimitera lor în judecată, pentru a distruge organizaţia Al-Qaeda şi eliminarea regimul taliban.

Răz¬boiul antiterorist din Afga¬nistan: „Operation Enduring Freedom”

Războiul antiterorist din Afganistan a fost declanşat în toamna anului 2001, când SUA au cerut activarea articolului cinci din Carta Nord Atlantică, care spune că atunci când un stat membru este atacat, celelalte state membre sunt obligate să acorde ajutor. Intervenţia în Afganistan a fost considerată, prin urmare, perfect legitimă, NATO fiind în situaţia de „casus belis” şi a primit printr-o rezoluţie acceptul Consiliului de Securitate al ONU.

Pe 7 Octombrie 2001 Statele Unite, susținute de Marea Britanie au lansat „Operation Enduring Freedom” inițial denumită "Operation Infinite Justice", la care au participat peste 90 de ţări; aceasta va rămâne în istorie drept cea mai mare coaliţie formată vreodată, până în prezent.

Duminică 7 octombrie după ce Osama bin Laden dă presei o casetă video cu declarația sa, la ora 12:30 ora locală începe atacul asupra Afganistan, lansarea de bombe şi rachete de croazieră militare împotriva talibanilor şi mijloacelor de comunicare şi asupra taberelor în care se presupunea că se antrenează teroriștii. Cu o precizie chirurgicală rachetele au lovit principalele obiective și numai câteva și-au ratat țintele, fiind angajate în luptă un număr mare de tehnologii diferite. Autorități militare ale SUA au declarat ulterior că s-au folosit în primul val aproximativ 50 rachete de croazieră Tomahawk, lansate de pe submarine şi nave aparținând SUA și Marii Britanii, 25 avioane de vânătoare , 15 bombardiere, cum ar fi B-1 Lancer, B-2 Spirit, B-52 Stratofortress și altele. Mai mult de 12.000 de bombe au fost lansate în doar câteva săptămâni.

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie Osama bin Laden părăsește Kandaharul și se îndreaptă spre Jalalabad și Al-Qaeda fug din Mazar-I-Sharif, Kabul și Kanduz. La mijlocul lunii 240 dintre ei au trecut granița în Iran.

La 9 noiembrie, orașul Mazar-I-Sharif este ocupat de trupele Alianței Nordului, care ajung pe data de 13 ale aceleiași luni la Kabul. Lupta pentru Mazari Sharif a fost considerat importanta, nu numai pentru că acolo se afla "Moscheea Albastră", un sit sacru musulman, dar şi pentru că este locaţia unui nod important de transport cu două aeroporturi principale şi o rută majoră a aprovizionării ce conduce în Uzbekistan. Aceasta ar permite, de asemenea, ajutorul umanitar pentrua atenuarea crizei alimentare care a ameninţat mai mult de şase milioane de oameni. Fortele Aliantei de Nord au confiscat principala baza aeriana si aeroporturile orasului.

La 16 noiembrie încep bombardamentele americane asupra peșterilor din regiunea Tora Bora. Aproape 2000 de mebrii Al-Qaeda si luptatori talibani s-au opus atacurilor americane.

Asediul de la Kunduz a început pe 16 noiembrie si a fost o lupta continuă. În cele din urmă, după nouă zile de lupte grele şi bombardament aerian american, luptătorii talibani s-au predat forţelor Alianţei de Nord la 26 noiembrie.

Lupta de la Qala-i-Jangi - La 25 noiembrie, ziua în care luptătorii talibani exploataţi în Kunduz s-au predate, câtiva talibani au atacat nişte gărzi din Alianţa Nord. Acest incident a declanşat imediat o revoltă pe scară larga. Johnny Michael Spann a fost primul american decedat în război.

La 29 noiembrie vicepreședintele SUA, Dick Cheney, declara că este probabil ca Bin Laden să se ascundă în complexul de peșteri de la Tora Bora, după ce la 16 noiembrie Forțele Aeriene ale SUA bombardează drumul dintre Khungyani și Tora Bora în timp ce liderii talibani și Al-Qaeda fugeau pe alte rute.

În luna decembrie, pe data de 7, asediul Kandaharului eșuează după ce talibanii realizează o înțelegere cu liderii locali. Luptele se opresc și Mullah Omar profită de acest lucru și scapă de încercuirea forțelor Alianței Nordului.

Astfel, Kandahar-ul, ultimul oraş controlat de talibani, a căzut, şi majoritatea luptătorilor talibani s-au predat Oraşul a fost predat în aceeaşi zi, marcând sfârşitul controlului talibanilor asupra Afganistanului. Forţele afgane sub conducerea lui Gul Agha au confiscat oraşul Kandahar, în timp ce puşcaşii marini au preluat controlul asupra aeroportului.