Războiul în Viziunea Relațiilor Internaționale

Introducere

Tema aleasă suscită un maxim interes în contextul societăţii actuale.S-ar putea spune, fără a crede că m-aş înşela prea mult, că nu există obiecte de studiu mai importante în relaţiile internaţionale decât războaiele .

Deşi pornesc de la premisa că toţi oamenii îşi doresc pacea, mă întreb cum se justifică faptul că numărul războaielor este atât de mare şi cum se ajunge atât de des la rezolvarea conflictelor în moduri violente.

Paradoxal sau nu, deşi cu toţii ne dorim pacea, de cele mai multe ori nu o avem. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a determinat apariţia unor schimbări majore pe scena internaţională. Deşi ordinea economică internaţională de după al doilea război mondial nu mai există, nu s-a ajuns încă la o concluzie cu privire la o nouă ordine economică . S-a stabilit faptul că securitatea economică are un rol extrem de important. Astfel, nu poate exista securitate militară fără securitate economică . Chiar dacă factorii economici au un rol major în trasarea caracteristicilor economiei globale, cei mai importanţi factori sunt şi vor rămâne cei politici .

Dacă întrebăm adulţii ce războaie au avut loc în anii de după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, s-ar gândi imediat la Războiul din Coreea (1950-1953), Războiul din Vietnam (1957-1975), Războaiele Arabo-Israeliene (1967, 1973, 1982), Războiul din Golful Piersic şi poate alte câteva.

Puţini însă ştiu că, în funcţie de modul în care numărăm, pe tot întinsul lumii au făcut ravagii aproximativ o sută şaizeci de războaie şi conflicte civile, de când s-a instalat pacea în 1945; sau că în acest proces au fost masacraţi circa 7.200.000 de militari.

Ca o ironie a sorţii, în primul război mondial numărul soldaţilor ucişi nu a fost cu mult mai mare: aproximativ 8.400.000. Aceasta înseamnă, în chip destul de surprinzător, că în termenii morţilor în luptă, lăsând o marjă largă de eroare, din 1945 încoace lumea a luptat aproape echivalentul primului război mondial din nou .

Aşadar, lucrarea de faţă îşi propune să prezinte conceptul de război în viziunea relaţiilor internaţionale, cauzele şi tipurile războiului, precum şi să evidenţieze câteva aspecte ale războiului psihologic şi ale armelor de distrugere în masă.

Conceptul de război

În literatura de specialitate dedicată cauzelor şi consecinţelor conflictelor internaţionale nu găsim o opinie unanim acceptată cu privire la ceea ce constituie un război, existând mai multe perspective, fiecare accentuând diverse caracteristici ale războiului. Astfel, războiul este privit ca o “stare legală” specifică în care se află naţiunile, ca un proces compus din mai multe etape de aplicare a violenţei sau o serie de consecinţe materiale (distrugeri, victime) şi politice (reconfigurarea distribuţiei puterii în sistemul internaţional) .

Cum însă nu orice act de violenţă este considerat un război, această definiţie trebuie completată cu trăsături distinctive ale războiului. Astfel, războiul este un eveniment care implică: cel puţin două părţi, dintre care măcar una este un stat; obiective conflictuale; părţile doresc atingerea obiectivelor care sunt în dezacord cu dorinţele altora; cel puţin o parte intenţionează să folosească forţa armată pentru a-şi atinge scopul; nici o parte nu îşi poate atinge obiectivele doar cu un act singular de violenţă.

Deoarece violenţa organizată este în legătură directă cu impunerea voinţei, războiul astfel definit intră în domeniul politicii. Aşa cum arată Clausewitz, “în toate împrejurările trebuie să gândim războiul nu ca un fenomen independent, ci ca instrument politic. Războiul este un mijloc serios, în vederea unui scop serios” .

Aşadar, există o relaţie de subordonare între război şi entitatea politică, violenţa fiind expresia scopurilor urmărite de conducătorii acesteia. De aici derivă celebra afirmaţie a lui Clausewitz, conform căreia: ”războiul nu este decât o continuare a relaţiilor politice prin intermediul altor mijloace” . Din punct de vedere faptic, războiul este o continuare cu mijloace violente a politicii pe care statele au promovat-o înaintea izbucnirii conflictului .

Astfel, putem defini războiul ca o înfruntare militară la scară largă dintre două unităţi politice care urmăresc obiective politice contradictorii .

Cea mai gravă stare conflictuală este războiul. Totuşi, războiul trebuie delimitat de alte forme de conflicte internaţionale, precum diferendul, conflictul politic, criza, disputa sau incidentul. Toate acestea sunt conflicte de o gravitate scăzută în raport cu războiul.