Regimul comunist din România - crearea noilor elite politice - cazul județului Mureș

INTRODUCERE

Comunism, „democraţie populară”, „epoca de aur” – există în mintea noastră atâtea denumiri pentru o perioadă pe care noi, cei tineri, nu o cunoaştem decât din povestirile părinţilor, bunicilor, din cărţi, ori vizionând diverse documentare. Este o perioadă istorică ce fascinează pe mulţăi dintre noi, ce continuă să lase urme adânci în societate şi în mentalităţi chiar şi astăzi, o perioadă de moarte a spiritului! Multe din aspectele vieţii cotidiene sunt categorisite, chiar, după momentul ’89 sau înaintea lui! Această lucrare pe care am întocmit-o îşi propune să prezinte instaurarea regimului comunist în România, crearea noilor elite politice cu referire la judeţul Mureş.

Deşi se află încă la începuturile sale, studiul regimului comunist din România a făcut de-a lungul timpului progrese inseminate, în special în ultimele două decenii. Cercetătorii regimului comunist au fost astfel privaţi de accesul direct la surse de arhivă, mai mult, agenda lor de cercetare a fost condiţionată de evoluţia generală a studiilor privind spaţiul est-european în timpul războiului rece.

Odată cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academică din domeniul studiilor est-europene s-a axat în principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice şi implementarea graduală a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem oragnizat de teroare, represiune şi “control total” asupra cetăţenilor.

Revoluţia română din decembrie 1989 a redat libertatea românilor creându-le premise promiţătoare într-un viitor mai bun, Într-un timp relative scurt, România va adera la majoritatea structurilor militare şi economice democratice occidentale şi, cu toată împotrivirea foştilor securişti şi membrii ai nonmenclaturii comuniste infiltraţi în toate structurile statului, deveniţi „baroni locali” şi „miliardari de carton”, ţara noastră îşi va regăsi locul pierdut în 1938, va deveni o ţară prosperă, unde drepturile şi demnitatea umană vor fi respectate. Acesta este crezul meu, căci în noi cei tineri stă puterea de a-l împlini; să fim încrezători, deci, deoarece după o noapte de aproape 50 de ani soarele a răsărit iarăşi pe strada noastră!

CAPITOLUL 1

REGIMUL COMUNIST DIN ROMÂNIA

1.1. INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noţiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o mişcare politică care doreşte să implementeze acest sistem.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată şi nici clase sociale. În comunism toate bunurile aparţin societăţii ca întreg, şi toţi membrii acesteia se bucură de acelaşi statut social şi economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societaţi comuniste este: "Fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi."

Ca ideologie mai nouă, comunismul după revoluţia din octombrie din Rusia ţaristă, este sinonim cu marxismul şi diversele ideologii derivate, cea mai notabilă fiind a Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concepţia progresului în istorie, potrivit căreia există patru faze ale dezvoltării economice a societăţii: sclavia, feudalismul, capitalismul şi comunismul. Această "concepţie materialistă" a comunismului, arată că din sistemul economic derivă toate celelalte sisteme (social, juridic, cultură ). De asemeni dezvoltă "concepţia determinismului", potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament indus, nu de gândirea acelui individ ci de clasa la care aparţine, şi de aceea el trebuie reeducat în lumina noii societăţi comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagărelor de reeducare, în care au murit milioane de oameni în decursul secolului XX, în Rusia sovietică a lui Stalin, China, România şi în celelate "state frăţeşti".

"Marii conducători" ai proletariatului şi ai ţărănimii, au instaurat în ţările în care au fost "aleşi" regimuri tiranice, dictaoriale unde preaslăvita grijă faţă de om, a fost grija de oprimare a toate drepturilor democratice şi suprimarea, dacă era posibil, a oponenţilor. "Cine nu este cu noi, este împotriva noastră", asta era deviza de fapt a conducătorilor acestor state care de "bună voie" au îmbrăţişat această ideologie. Datorită acestei ideologii au căzut jertfă pe lângă cei mulţi şi intelectualitatea de seamă a neamului.