Relațiile executiv-legislativ în România

România este o republicã semi-prezidentialã ale cãrei principale trasãturi democratice sunt: existenta mai multor partide politice, separarea si controlul reciproc al puterilor în stat, economia de piatã si respectarea drepturilor omului. Vom încerca sã depistãm în ce masurã caracteristica separãrii si controlului puterilor executivã si legislativã este valabilã pentru sistemul politic românesc. Pentru aceasta vom analiza pe scurt sistemul electoral din România, dupã care vom aprofunda structura si rolul fiecãrei institutii implicate în procesul de legislatie si de executie, modalitatile de actiune a puterii executive asupra celei legislative si pe cele ale legislativului asupra executivului.

În prezent, tara noastrã are un sistem electoral proportional. În cadrul acestui sistem, alesi sunt cei care figureazã pe lista unui anumit partid, proportional cu voturile obtinute de listã. Acest sistem este cel mai echitabil, întrucât permite si reprezentarea partidelor mai mici, dar si cel mai putin functional, întrucât favorizeazã fragmentarea lor. Acest tip de sistem electoral determinã o anumitã configuratie a Parlamentului, în urma ultimelor alegeri locurile fiind distribuite astfel: Partidul Social Democrat- care potrivit alegerilor parlamentare din 2004 este cel mai mare partid din România si unicul reprezentant în Parlament al social-democratiei; actualmente se aflã în opozitie- , Partidul România Mare, Partidul Democrat-succesorul Frontului Salvãrii Nationale, Uniunea Democratã Maghiarã, Partidul National Liberal- principalul partid politic de guvernãmânt începând cu 2004 si de asemenea partid parlamentar major- , Partidul Conservator.

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului si unica autoritate legiuitoare a tãrii . Parlamentul României este bicameral, fiind alcãtuit din Senat, cu 137 de membri, si Camera Deputatilor, cu 314 membri. Un numãr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputatilor sunt rezervate reprezentantilor minoritãtilor nationale. Diferenta numãrului de membri se datoreazã normei de reprezentare diferite de la o Camerã la alta. Diferenta dintre atributele celor douã camere este micã, o lege trebuind sa fie votatã de ambele camere pentru a putea fi promulgatã. În articolul 75, Constitutia României defineste situatiile în care Camera Deputatilor este prima camerã sesizatã, si astfel cea care are decizia finalã în caz de divergente. Senatul este prima camerã sesizatã în toate celalte situatii. Proiectele de legi si propunerile legislative se supun spre dezbatere primei camere sesizate, care trebuie sã se pronunte într-un termen de 45 de zile altfel proiectul este considerat adoptat. Dupã adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative cealaltã Camerã decide definitv, iar dacã aceasta este de acord, propunerea este adoptatã, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitvã.

Parlamentul are rol legislativ, discutând si votând legile ordinare si organice, atât în comisiile de specialitate cât si în plen. Initiativa legislativã apartine, dupã caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor, sau unui numãr de cel putin 100000 de cetãteni cu drept de vot, trebuind sã fie înregistrate cel putin 5000 de semnãturi în sprijinul acestei initiative . Consiliul Legislativ este organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeazã proiectele de acte normative în vederea sistematizãrii, unificãrii si coordonãrii întregii legislatii. El tine evidenta oficialã a legislatiei României. Membrii parlamentului sunt alesi prin vot de listã, universal, direct si secret. Sistemul electoral este unul proportional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depãsit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, în baza anui altgoritm.

Modalitãtile de actiune a puterii executive asupra Parlamentului sunt: desemnarea unor membri ai Parlamentului de cãtre puterea executivã, interventia puterii executive în organizarea internã a activitãtii camerelor legislative, implicarea directã a puterii executive în activitatea legislativã a Parlamentului, prerogativele puterii executive privind finalizarea procesului legislativ, delegarea legislativã, dizolvarea Parlamentului

Procedeul desemnãrii unor membri ai Parlamentului de cãtre puterea executivã constã în desemnarea expresã a unor parlamentari de cãtre seful puterii executive.