România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian

Proiect
4.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 21248
Mărime: 78.38KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: ROMÂNIA, MEMBRĂ A U.E. ŞI SECURITATEA ENERGETICĂ A ZONEI M. NEAGRĂ – M. CASPICĂ 5

1.1. Rusia şi tentaţia hegemoniei energetice 5

1.2. Sitaţia ţărilor de tranzit 9

CAPITOLUL II: ROMÂNIA ŞI SECURITATEA SPAŢIULUI PONTIC- CAUCAZIAN 14

2.1. Definirea zonei 14

2.2. Importanţa geostrategică a zonei 15

2.3. Implicarea actorilor extraregionali 16

2.4. Politicile NATO şi ale UE 17

2.5. Acţiuni dezirabile şi posibile în direcţia întăririi securităţii şi stabilităţii în regiunea M. Neagră – M.Caspică 18

2.6. Opţiuni strategice alternative pe termen scurt şi mediu 19

2.7. Actori naţionali, organizaţii internaţionale şi securitatea extinsă a M. Neagră 21

2.8. Potenţial şi perspective 25

CAPITOLUL III: ACŢIUNI ŞI INIŢIATIVE ROMÂNEŞTI ÎN ZONA M. NEAGRĂ – M. CASPICĂ 29

3.1. Abordarea României 29

3.2. Provocări la adresa securităţii 30

3.3. Cooperarea regională 32

3.4. Importanţa Regiunii Extinse a M. Negre pentru România. Oportunităţi 34

3.5. Rolul României de generator de securitate în zona extinsă a M. Negre 41

3.6. Direcţii de acţiune 45

3.7. O politică activă 46

3.8. Relaţii economice intense şi diversificate 47

3.9. Cooperare şi acţiune militară 48

CONCLUZII 49

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 54

Extras din document

Introducere

De-a lungul timpului, conceptul „regiunea Mării Negre” a fost folosit în manieră flexibilă, în sens extins incluzând state din regiunile Balcani, zona Mării Egee şi chiar estul Mediteranei, precum şi state din Caucaz şi Asia Centrală, iar în sens limitat, doar statele riverane.

Regiunea cuprinsă între Marea Neagră- Marea Caspică este o răscruce de rute economice, spaţiul a numeroase proiecte concurenţiale şi interese atât ale ţărilor geografic riverane, cât şi ale celor din proximitatea ei. Pentru o analiză a situaţiei de securitate a regiunii, în mod evident, vom avea în vedere, pe lângă statele geografic riverane Mării Negre, şi pe cele învecinate, care, prin interesele, iniţiativele şi acţiunile lor, influenţează mediul de securitate al întregii zone, aşa cum sunt Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Uzbekistan etc., precum şi ţările Peninsulei Balcanice neriverane Mării Negre.

Cu o poziţie geostrategică deosebită, Marea Neagră face legătura naturală între Europa şi Asia, dar şi între Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, constituind o legătură comercială vitală şi o importantă zonă de tranzit. Zona Extinsă a Mării Negre este recunoscută, în sistemul de coridoare de tranzit paneuropene, ca o zonă de transport întinsă, ce acoperă Asia Centrală în cadrul Coridorului de transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA), având importante facilităţi de transport legate de canalul Rin-Dunăre-Marea Neagră şi canalul Volga-Don, nemaivorbind de ieşirea prin sud la oceanul planetar.

În plus, regiunea reprezintă o piaţă potenţială de 350 milioane de consumatori, cu zăcăminte de petrol şi gaze naturale şi zone de tranzit pentru conductele venind din Caucaz şi Asia Centrală către Europa. Pe lângă aceasta, reuneşte şi oportunităţi de turism, infrastructuri portuare, de depozitare şi exploatare, precum şi facilităţi pentru dezvoltarea de afaceri în domeniul infrastructurii şi comunicaţiilor.

De asemenea, Zona Extinsă a Mării Negre este o zonă importantă de manifestare a ameninţărilor de tip „soft”: crima organizată transfrontalieră, terorismul internaţional, traficul ilegal de persoane, arme şi materiale strategice.

Potenţialul militar al zonei este relevant, având ca exemple:

- facilităţile naţionale pentru extinderea managementului spaţiului aerian al NATO către zona Caucazului sau baze intermediare pentru transport;

- perceperea regiunii ca o zonă-tampon împotriva traficului de arme şi materiale sensibile, venind dinspre CSI;

- infrastructura portuară regională, potrivită pentru proiecţia de forţe militare;

- cooperarea regională în domeniul schimbului de informaţii şi implementarea măsurilor antiterorism, ca parte a efortului general de combatere a terorismului.

Regiunea a ajuns în centrul atenţiei globale, ca urmare a trei procese:

- recesiunea puterii Rusiei şi, în consecinţă, şansa pentru statele din regiune de a adopta o orientare proeuropeană;

- descoperirea potenţialului Mării Caspice şi creşterea relevanţei acesteia pentru Europa;

- solicitările operaţionale ale NATO şi cele ale coaliţiei antiteroriste în războiul global împotriva terorismului (GWOT).

Marea Neagră are, din punct de vedere strategic, o situaţie specială. Aceasta rezultă, pe de o parte, din poziţia geografică deosebită a acestei mări semiînchise şi, pe de altă parte, din caracteristicile evoluţiilor economice, politice, sociale, culturale şi militare ale ţărilor limitrofe şi zonelor adiacente, de-a lungul mileniilor. Ea s-a aflat, deopotrivă, oarecum, în imediata vecinătate a foaierului perturbator, care se întindea din nordul Mării Caspice până în îndepărtata Manciurie, şi în miezul fierbinte al confruntărilor dintre populaţiile sedentare şi cele migratoare. Cum populaţiile migratoare năvăleau fie prin Nordul Mării Caspice, fie prin sudul acesteia, iar Munţii Caucaz, cu înălţimi de peste 5.000 de metri, se constituiau şi ei într-un obstacol care, de regulă, era evitat, Marea Neagră prelungea acest pinten, obligându-i pe migratori să urmeze cursul dat de primul obstacol, respectiv, de Marea Caspică. Din acest punct de vedere, Marea Neagră s-a aflat cumva în umbra Mării Caspice, chiar dacă, spre deosebire de Caspica, această mare are o deschidere, prin Bosfor şi Dardanele, spre Mediterana şi, de aici, spre oceanul planetar.

Cele două mări beneficiază de aportul în apă dulce al primelor două mari fluvii din Europa, respectiv, Volga şi Dunărea, ceea ce, în viitorul îndepărtat, ar putea avea unele efecte nedorite, mai ales pentru Marea Caspică, întrucât această mare este închisă, iar nivelul apelor ei scade continuu (în ultimii 70 de ani, nivelul Mării Caspice a scăzut cu 3 metri). Dacă Marea Caspică este considerată ca fiind cel mai mare lac, având o suprafaţă de 400.000 km2, dar cu apă sărată, în schimb, Marea Neagră beneficiază de curenţi de compensare, care aduc ape sărate din Mediterana şi duc apele dulci din Marea Neagră în Mediterana. Marea Neagră s-a aflat şi se mai află încă în urma Mării Caspice şi în ceea ce priveşte resursele energetice. Cel puţin din ceea ce se cunoaşte până acum, Marea Caspică este considerată ca fiind unul dintre rezervoarele principale de hidrocarburi ale lumii, în timp ce Marea Neagră, deocamdată, nu are o astfel de importanţă. S-ar putea însă ca, în ceea ce priveşte resursele de hidrocarburi, explorarea, exploatarea şi transportul acestora, Marea Neagră să nu-şi fi spus încă ultimul cuvânt.

CAPITOLUL I

ROMÂNIA, MEMBRĂ A UNIUNII EUROPENE ŞI SECURITATEA ENERGETICĂ A ZONEI MAREA NEAGRĂ – MAREA CASPICĂ

1.1 RUSIA ŞI TENTAŢIA HEGEMONIEI ENERGETICE

Singurele ţări europene exportatoare de gaze naturale sunt Marea Britanie, Olanda şi, într-o mai mică măsură, Danemarca, iar din afara UE, Norvegia. Odată cu creşterea cererii de energie în plan global şi cu dorinţa UE de a-şi asigura securitatea aprovizionării cu resursele energetice necesare, în mare parte din Federaţia Rusă, piaţa internaţională a energiei s-a transformat în favoarea producătorilor, iar preţul la ţiţei - şi, ulterior, la gaze - a crescut. Au existat voci ale unor oficiali americani, care au acuzat Rusia de încercări de intimidare şi şantaj energetic în relaţia cu vecinii (Lituania, Ucraina). Unii analişti sunt de părere că zidul Berlinului, dărâmat în urmă cu 18 ani, a fost înlocuit deja de Moscova cu altul, cel al "petroautoritarismului", care are un efect de încetinire a instaurării economiei de piaţă şi a libertăţilor cetăţeneşti în Rusia.

Creşterea preţurilor la gaze naturale în 2004, 2005 şi 2006 s-a datorat, în principal, creşterii preţurilor la petrol şi produse petroliere derivate, în întreaga lume, iar pe teritoriul CSI şi al ţărilor baltice a avut drept cauză şi creşterea preţului de tranzitare. Totodată, în Europa, preţul la electricitate a reflectat preţul crescut la gazele naturale.

Preview document

România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 1
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 2
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 3
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 4
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 5
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 6
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 7
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 8
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 9
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 10
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 11
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 12
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 13
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 14
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 15
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 16
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 17
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 18
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 19
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 20
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 21
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 22
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 23
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 24
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 25
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 26
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 27
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 28
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 29
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 30
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 31
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 32
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 33
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 34
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 35
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 36
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 37
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 38
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 39
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 40
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 41
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 42
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 43
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 44
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 45
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 46
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 47
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 48
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 49
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 50
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 51
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 52
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 53
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 54
România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Romania - Furnizor de Securitate si Stabilitate in Spatiul Pontic-Caucazian.doc

Alții au mai descărcat și

Strategie de Securitate Națională a României

INTRODUCERE Actualitatea temei. Politica de securitate naţională a României reprezintă acea parte a politicii generale prin care se fundamentează...

N A T O

Ce este NATO? NATO este o alianta ce s-a angajat sa apere în mod colectiv tarile sale membre, ca element de baza pentru mentinerea pacii si...

Terorismul contemporan - factor de risc la adresa securității și apărării naționale, în condițiile statutului României de membru NATO

1.Introducere Notiunea de terorism este din punct de vedere etimologic un derivat de la “teror- teroris” , cuvant din latina Inca inainte de...

Evoluția Mediului de Securitate în Zona Extinsă a Mării Negre

Introducere Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est la sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ‘90 au transformat fundamental...

Aderarea României la NATO

Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat la 4 aprilie 1949, creând o alianţă de 12 state independente (Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Marea...

Conceptul de Securitate Contemporană din Perspectiva Școlii de la Copenhaga

Introducere Dacă vorbim despre conceptul de securitate este necesar să dăm o definiție generică a termenului de securitate. În Dex-ul limbii...

Amenințări și oportunități la Marea Neagră

Introducere Problematica securității la Marea Neagră a fost o problema intens dezbatută pe de o parte datorită poziționării sale stategice,...

Politica de securitate a României - oportunități și riscuri

ABSTRACT: The world we live an interdependent world is increasingly complex and often dangerous to Romanian citizens are becoming more aware....

Ai nevoie de altceva?