România în contextul integrării în UE

Proiect
10/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 116 în total
Cuvinte : 44798
Mărime: 218.13KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

Cap.1 Crearea pieţei unice regionale în vestul Europei 2

1.1 Conceptul pieţei comune 2

1.2 Conceptul pieţei unice 4

1.3 Perspectivele dezvoltării si consolidării pieţei unice 9

1.3.1 Moneda unica – Euro si viitorul UE 11

Cap.2 Contextul istoric al relaţiilor dintre România şi UE 17

2.1 Privire istorică asupra relaţiilor dintre România şi ţările vest europene ale UE 17

2.2 Câteva reflecţii de natură geopolitică 20

Cap.3 Strategii de integrare 24

3.1 Elementele de strategie pe termen mediu 24

3.2 Instrumentele pentru aplicarea strategiei 28

3.3 Coordonatele ‘Spiritului’ de la Snagov 31

3.4 Starea reformelor economice şi calea spre aderare 32

3.4.1 La nivel macroeconomic 35

3.4.1.3 Politica fiscală şi deficitul bugetar 35

3.4.1.2 Politica monetară şi a cursului de schimb 41

3.4.2 La nivel microeconomic 44

3.4.2.1 Privatizarea 44

3.4.2.2 Întreprinderile mici şi mijlocii 46

3.4.2.3 Restructurarea întreprinderilor de stat 49

Cap.4 Elemente ale procesului de aderare a României la UE 56

4.1 Criterii politice 56

4.2 Criterii economice 56

4.3 Proiectarea evoluţiilor sectoriale 60

4.3.1 Politica agrară 60

4.3.2 Politica industrială 68

4.3.3 Politica regională 74

Cap.5 Extinderea spre Est 79

5.1 Stadiul negocierilor cu ţările candidate 79

5.1.1 O extindere fără precedent a UE 79

5.1.2 Complexitatea procesului de negociere 80

5.1.3 Etapa finală şi potenţialele soluţii 90

5.2 În loc de concluzii 101

Bibliografie 104

Extras din document

Capitolul 1

Crearea pieţei unice regionale în vestul Europei

1.1 Conceptul pieţei comune

Conceptul de piaţă comună debuteză practic cu Tratatul de la Paris, al Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), semnat la 18 aprilie 1951 şi inspirat de ideile lui Jean Monnet şi Robert Schuman, care reprezenta o abordare sectorială a integrării regionale. Însă el a fost consacrat de Tratatul de la Roma (CEE), semnat la 25 mai 1957, când a fost definit pe baza celor 4 libertăţi fundamentale: libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, pesoanelor, capitalurilor, la care s-au adăugat ca suport cele 4 politici comune (PAC, comercială, concurenţă, transport). Conform unor autori cunoscuţi în domeniul integrării europene, cum este Jacques Pelkmans, în cadrul conceptului mai larg de constituţie economică introdus de Tratatul de la Roma, scopurile sau ţelurile Comunităţii Economice Europene pot fi atinse prin mijloace sau puteri economice specifice , cum sunt piaţa comună şi politicile comune. Aflat în afara definiţiilor GATT, conceptul de piaţa comună ar defini, în viziunea unor autori consacraţi ca B.Balassa (1961), o uniune vamală în care sunt abolite restricţiile faţă de factorii de producţie sau ar reprezenta al treilea stadiu al integrării regionale, după zona de liber schimb şi uniunea vamală. Există desigur mai multe abordări ale conceptului pieţei comune, cum ar fi : a) un spaţiu în care mărfurile, serviciile, persoanele, capitalurile circulă liber; b) o piaţă regională cu grad relativ înalt de integrare şi reglementare ; c) un mijloc de realizare a obiectivelor sau ţelurilor de reguli, principii, procedee, mecanisme care promovează integrarea pieţelor naţionale.

În piaţa comună au intrat entităţi diverse – state, regiuni, agenţi economici, indivizi – fiecare cu interesele, tradiţiile(obiceiurile) şi viziunile sale, iar în acest spaţiu europenii n-au fost singurii actori.Au fost factori care au favorizat integrarea pieţelor şi factori care au frânat procesul, factori de influenţă endogeni şi exogeni. Mult timp a existat o confruntare între adepţii pieţei comune, ai regionalismului, reprezentaţi de locomotiva franco-germană şi adepţii liberului schimb pe bază multilaterală, ai sistemului GATT, reprezentaţi de SUA. Totuşi atât liberalizarea regională cât şi cea multilatelală a comerţului internaţional au favorizat procesul de creştere şi adâncire a interdependenţelor economice, de globalizare a piaţelor şi economiei mondiale, de accelerare a progresului tehnic şi tehnologic.

Pe baza prevederilor legislaţiei primare (tratate) şi pe baza adoptării legislaţiei secundare obligatorii (regulamente, directive, decizii) şi neobligatorii (opinii, comunicări, principii). Progresul a fost făcut în termenii integrării negative (Jan Tinderman), implicând eliminarea taxelor vamale, a restricţiilor cantitative şi altor obstacole echivalente între ţările membre, uniunea vamală fiind realizată la 1 iulie 1968. În perioada 1962-1968 s-au pus în practică prevederile Tratatului de la Roma de creare a unei pieţe agricole comune printr-un ansamblu complex de instrumente şi reglementări.Totuşi această piaţă comună agricolă a avut de la început un puternic caracter protecţionist şi a condus la numeroase dispute comerciale şi confruntări în cadrul GATT între SUA şi Comunitatea Europeană.

Ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Roma libera circulaţie a mărfurilor industriale, serviciilor şi factorilor de produţie a fost adesea împiedicată de reglementările naţionale menite a proteja consumatorii, sănătatea publică şi mediul. Numai o mică parte a acestor reglementări a fost armortizată prin procedura de armonizare legislativă prevazută de articolul 100 al Tratatului CEE şi care necesită unanimitate în luarea deciziilor de către Consiliul de Miniştri. Însă realizarea uniunii vamale nu a însemnat automat o piaţă comună pentru mărfuri date fiind persistenţa altor obstacole netarifare, diverse tradiţii şi obiceiuri de consum, interese divergente ale producătorilor şi consumatorilor, regimul special al sectoarelor economice cu caracter strategic.

Înainte de demararea programului pieţei unice integrarea pieţei produselor depăşise sensibil stadiul uniunii vamale. În privinţa accesului pe piaţă existau contingente naţionale pentru terţi la produsele sensibile, precum şi restricţii voluntare pe baze naţionale la export pentru terţi, măsurile echivalente restricţiilor cantitative nu erau armonizate pentru terţi; plăţile erau subiectul controalelor valutare naţionale, politica comună în domeniul transporturilor nu devenise o realitate, impozitarea indirectă avea un punct forte în sistemul unic de TVA, dar accizele nu erau armonizate; existau taxe la frontieră însă se realizează o cooperare vamală prin amortizarea şi unificarea procedurilor de control şi vămuire. În privinţa condiţiilor de concurenţă pe piaţă ajutoarele de stat erau prohibite, achiziţiile publice erau deschise, dar procedurile nu fuseseră amortizate, monopolurile comerciale de stat aveau interdicţia oricăror discriminări, politica preţurilor, precum şi al abuzului de poziţie dominantă pe piaţă. În ceea ce priveşte funcţionarea pieţei exista o politică regională relativ armonizată cu unele restricţii la nivel naţional, o politică a ştiinţei şi cercetării puţin armonizată, iar unele standarde şi prevederi legislative privind agenţii economici fuseseră armonizate şi în domeniul agricol (PAC) prin care restricţiile naţionale fuseseră înlăturate, la fel şi o politică comună în domeniul cărbunelui şi oţelului, unde prevalau subvenţii şi restricţii comerciale.

1.2 Conceptul pieţei unice (interne)

În iunie 1985, ca răspuns la stagnarea procesului procesului de integrare a pieţelor şi pentru a spori potenţialul competitiv al Comunităţii Europene faţă de SUA şi Japonia, este prezentată de către Comisia prezidată de Jacques Delors Cartea Albă asupra realizării pieţei unice. Actul Unic European adoptat de Consiliul European în 1986 şi intrat în viguare în 1987 a fost un program detaliat şi precis cu un număr de 282 de propuneri legislative, din care 221 s-au tradus în regulamente şi directive, considerate esenţiale pentru realizarea pieţei unice, concept care l-a înlocuit pe cel al pieţei comune. Programul pieţei unice s-a axat pe 3 secţiuni privind barierele fizice (controlul la frontiere), Tehnice (standarde, norme ) şi impozitele indirecte(TVA, accize). Au fost implicate şi procedurile achiziţiilor publice pentru eliminarea caracterului lor protecţionist, discriminatoriu şi monopolist. Nu s-au abordat chestiuni legate de piaţa unică care au fost ulterior dezbatute la Maastricht, cum sunt politica socială europeană, care condiţioneză în mare măsură libera circulaţie a serviciilor şi persoanelor, convergenţa politicilor economice şi uniunea monetară, care pavează drumul unificării pieţelor de capital, armortizarea impozitării directe – proces nerezolvat în anii `90. Accelerarea procesului legislativ în cadrul Comunităţii Europene s-a datorat impunerii procedurii votului majorităţii calificate prin articolul 100 şi a fost acompaniată de amplificarea rolului Parlamentului European prin noile proceduri de luare a deciziilor prevăzute de articolele 189 – cooperarea – şi articolul 189 – codecizia .

Preview document

România în contextul integrării în UE - Pagina 1
România în contextul integrării în UE - Pagina 2
România în contextul integrării în UE - Pagina 3
România în contextul integrării în UE - Pagina 4
România în contextul integrării în UE - Pagina 5
România în contextul integrării în UE - Pagina 6
România în contextul integrării în UE - Pagina 7
România în contextul integrării în UE - Pagina 8
România în contextul integrării în UE - Pagina 9
România în contextul integrării în UE - Pagina 10
România în contextul integrării în UE - Pagina 11
România în contextul integrării în UE - Pagina 12
România în contextul integrării în UE - Pagina 13
România în contextul integrării în UE - Pagina 14
România în contextul integrării în UE - Pagina 15
România în contextul integrării în UE - Pagina 16
România în contextul integrării în UE - Pagina 17
România în contextul integrării în UE - Pagina 18
România în contextul integrării în UE - Pagina 19
România în contextul integrării în UE - Pagina 20
România în contextul integrării în UE - Pagina 21
România în contextul integrării în UE - Pagina 22
România în contextul integrării în UE - Pagina 23
România în contextul integrării în UE - Pagina 24
România în contextul integrării în UE - Pagina 25
România în contextul integrării în UE - Pagina 26
România în contextul integrării în UE - Pagina 27
România în contextul integrării în UE - Pagina 28
România în contextul integrării în UE - Pagina 29
România în contextul integrării în UE - Pagina 30
România în contextul integrării în UE - Pagina 31
România în contextul integrării în UE - Pagina 32
România în contextul integrării în UE - Pagina 33
România în contextul integrării în UE - Pagina 34
România în contextul integrării în UE - Pagina 35
România în contextul integrării în UE - Pagina 36
România în contextul integrării în UE - Pagina 37
România în contextul integrării în UE - Pagina 38
România în contextul integrării în UE - Pagina 39
România în contextul integrării în UE - Pagina 40
România în contextul integrării în UE - Pagina 41
România în contextul integrării în UE - Pagina 42
România în contextul integrării în UE - Pagina 43
România în contextul integrării în UE - Pagina 44
România în contextul integrării în UE - Pagina 45
România în contextul integrării în UE - Pagina 46
România în contextul integrării în UE - Pagina 47
România în contextul integrării în UE - Pagina 48
România în contextul integrării în UE - Pagina 49
România în contextul integrării în UE - Pagina 50
România în contextul integrării în UE - Pagina 51
România în contextul integrării în UE - Pagina 52
România în contextul integrării în UE - Pagina 53
România în contextul integrării în UE - Pagina 54
România în contextul integrării în UE - Pagina 55
România în contextul integrării în UE - Pagina 56
România în contextul integrării în UE - Pagina 57
România în contextul integrării în UE - Pagina 58
România în contextul integrării în UE - Pagina 59
România în contextul integrării în UE - Pagina 60
România în contextul integrării în UE - Pagina 61
România în contextul integrării în UE - Pagina 62
România în contextul integrării în UE - Pagina 63
România în contextul integrării în UE - Pagina 64
România în contextul integrării în UE - Pagina 65
România în contextul integrării în UE - Pagina 66
România în contextul integrării în UE - Pagina 67
România în contextul integrării în UE - Pagina 68
România în contextul integrării în UE - Pagina 69
România în contextul integrării în UE - Pagina 70
România în contextul integrării în UE - Pagina 71
România în contextul integrării în UE - Pagina 72
România în contextul integrării în UE - Pagina 73
România în contextul integrării în UE - Pagina 74
România în contextul integrării în UE - Pagina 75
România în contextul integrării în UE - Pagina 76
România în contextul integrării în UE - Pagina 77
România în contextul integrării în UE - Pagina 78
România în contextul integrării în UE - Pagina 79
România în contextul integrării în UE - Pagina 80
România în contextul integrării în UE - Pagina 81
România în contextul integrării în UE - Pagina 82
România în contextul integrării în UE - Pagina 83
România în contextul integrării în UE - Pagina 84
România în contextul integrării în UE - Pagina 85
România în contextul integrării în UE - Pagina 86
România în contextul integrării în UE - Pagina 87
România în contextul integrării în UE - Pagina 88
România în contextul integrării în UE - Pagina 89
România în contextul integrării în UE - Pagina 90
România în contextul integrării în UE - Pagina 91
România în contextul integrării în UE - Pagina 92
România în contextul integrării în UE - Pagina 93
România în contextul integrării în UE - Pagina 94
România în contextul integrării în UE - Pagina 95
România în contextul integrării în UE - Pagina 96
România în contextul integrării în UE - Pagina 97
România în contextul integrării în UE - Pagina 98
România în contextul integrării în UE - Pagina 99
România în contextul integrării în UE - Pagina 100
România în contextul integrării în UE - Pagina 101
România în contextul integrării în UE - Pagina 102
România în contextul integrării în UE - Pagina 103
România în contextul integrării în UE - Pagina 104
România în contextul integrării în UE - Pagina 105
România în contextul integrării în UE - Pagina 106
România în contextul integrării în UE - Pagina 107
România în contextul integrării în UE - Pagina 108
România în contextul integrării în UE - Pagina 109
România în contextul integrării în UE - Pagina 110
România în contextul integrării în UE - Pagina 111
România în contextul integrării în UE - Pagina 112
România în contextul integrării în UE - Pagina 113
România în contextul integrării în UE - Pagina 114
România în contextul integrării în UE - Pagina 115
România în contextul integrării în UE - Pagina 116

Conținut arhivă zip

  • Romania in Contextul Integrarii in UE.DOC

Te-ar putea interesa și

Modernizarea Pieței de Capital în România în Contextul Integrării Europene

Capitolul 1. Analiza pieţei de capital din România în perioada tranziţie 1.1. Necesitatea dezvoltării şi apariţiei pieţei de capital din România...

Restructurarea Sistemului Bancar din România în Contextul Integrării Europene

Capitolul I Aspecte generale privind restructurarea bancară şi fenomenul integrării europene I.1. Caracteristici ale procesului de restructurare...

Strategia de Dezvoltare a Turismului Rural Românesc în Contextul Integrării în Uniunea Europeana

CAPITOLUL I Strategii de dezvoltare a unor zone turistice româneşti în perspectiva integrării în Uniunea Europeană În cadrul strategiei naţionale...

Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană

Capitolul 1 INTRODUCERE De-a lungul ultimilor ani, studiile şi publicaţiile privind întreprinderile mici şi mijlocii în economiile occidentale...

Dezvoltarea Durabila a Unitatilor Administrativ-Teritoriale din Romania in Contextul Integrarii in Uniunea Europeana

Dezvoltarea durabila este forma de crestere economica care satisface nevoile societatii în termeni de bunastare pe termen scurt, mediu si lung. Ea...

Transformari in Sistemul Bancar Romanesc in Contextul Integrarii Europene

Capitolul 1. Consideratii privind sistemul bancar în perioada de tranzitie la economie de piata În contextul integrarii europene restructurarea...

Evoluții și Tendințe ale Sistemului Bancar Românesc în Contextul Integrării Europene

Cap.1.Introducere Economia de piaţă presupune existenţa unui sistem bancar care asigură mobilizarea disponibilităţilor monetare ale economiei şi...

Dezvoltarea durabilă în România în contextul integrării europene

1. CONCEPTUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ „Forma cea mai complexă a integrării economice regionale este dată de integrarea...

Ai nevoie de altceva?