România la președinția UE în 2019

ASPECTE GENERALE

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra ordinii in care se vor succeda la presedintia blocului comunitar pana in anul 2020.

Incepand din 2007, presedintiile vor fi exercitate conform prevederilor Constitutiei Europene, in grupe de cate trei state, care se vor succeda semestrial. Fiecare grup va avea in componenta in general un stat mare, un stat mic si cel putin un nou stat membru. Bulgaria si Romania, a caror aderare este prevazuta pentru 1 ianuarie 2007, vor detine mandatele la presedintia Uniunii in perioadele iulie-decembrie 2018, respectiv iulie-decembrie 2019.

In cazul in care propunerea de reformare a presedintiei UE din Tratatul Constitutional ramane valabila, Romania va detine presedintia UE in 2019, pentru 18 luni, impreuna cu Austria si Finlanda.

Tratatul Constitutional semnat de catre statele membre UE, dar inca neratificat de catre toate, prevede schimbarea sistemului de detinere a presedintiei UE prin care, in prezent, statele detin aceasta functie pentru o perioada de sase luni. Conform noului sistem, presedintia UE se va face dupa sistemul de troika, in care un grup de trei state, alese pe principiile diversitatii si al echilibrului geografic, vor conduce impreuna pentru o perioada de 18 luni.

In acest context, Romania va avea de solutionat o serie de probleme atat de interes national cat si comunitar, dintre care enumaram: problema minoritatilor, aspectele privind securitatea energetica, accesul la resurse, probleme privind securitatea internationala (cu precadere lupta impotriva terorismului si a traficului de droguri si arme in spatiul comunitar), dinamica dezvoltarii comunitatii europene, raporturile UE cu Rusia, promovarea si apararea valorilor romanesti etc.

Aspecte pe care Romania doreste sa le evidentieze in cadrul presedintei sale la UE

A) Promovarea şi protejarea intereselor cetăţenilor români şi a românilor de pretutindeni; menţinerea identităţii etnice şi culturale a românilor din afara graniţelor:

- simplificarea regimului de vize;

- continuarea demersurilor pentru eliminarea restricţiilor de acces al cetăţenilor români pe piaţa muncii din Austria, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Grecia, Olanda, Portugalia, Spania şi Ungaria;

- ridicarea standardelor serviciilor consulare, în condiţiile creşterii comunităţilor româneşti din străinătate şi ale reflectării evoluţiilor economice interne pozitive în creşterea numărului de turişti români în străinătate;

- păstrarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor române din ţările vecine;

- sprjinirea comunităţilor româneşti din statele occidentale;

- educaţia în limba română, prin: finanţarea proiectelor iniţiate de comunităţile româneşti pentru organizarea de cursuri de limba română, istorie şi geografie a României;

- păstrarea identităţii culturale şi religioase, prin: susţinerea proiectelor de punere în valoare a patrimoniului cultural românesc, de păstrare a tradiţiilor şi de promovare a artei populare româneşti autentice; susţinerea preoţilor care slujesc în limba română în alte ţări şi deschiderea unui număr cât mai mare de şcoli parohiale; susţinerea financiară a construcţiei, renovării şi amenajării de biserici româneşti acolo unde există comunităţi numeroase de români; crearea şi extinderea numărului de emisiuni în limba română în mass-media locală; facilitarea colaborării între organizaţiile românilor din diverse state europene cu scopul cunoaşterii, colaborării şi sprijinirii reciproce;

- construirea de reţele profesionale în cadrul comunităţilor româneşti din diaspora;

- valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural pe care îl au, prin dimensiunea şi dinamica lor, comunităţile româneşti din spaţiul european şi extra-european;

- construirea unui parteneriat al autorităţilor române cu asociaţiile de români din străinătate pentru găsirea de soluţii la problemele cu care se confruntă românii din afara graniţelor în ţările de reşedinţă;

- consolidarea internă a comunităţilor româneşti şi sprijinirea manifestărilor culturale româneşti în cadrul comunităţilor naţionale în care sunt integrate;

- implicarea activă a comunităţilor româneşti, pe plan internaţional şi în ţările de reşedinţă, în sensul afirmării identităţii româneşti şi a consolidării relaţiilor bilaterale pe plan politic, economic şi cultural;

- promovarea unei relaţii de cooperare cu statele de reşedinţă în domeniul protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

- promovarea şi recunoaşterea oficială a personalităţilor din diaspora;

- continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul cultural comun european;

- stabilirea unui dialog cultural cu spaţii din afara continentului european (Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific, America Latină, Africa).