Scenarii privind viitorul Uniunii Europene

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 3317
Mărime: 288.48KB (arhivat)
Cost: 4 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector univ. dr. Brezoi Alina Gabriela
Facultatea de Stiinte Economice
Universitatea "Petrol - Gaze", Ploiesti
Specializare: Economia Comertului, Turismului si a Serviciilor

Extras din document

INTRODUCERE

Uniunea Europeană este un parteneriat economic și politic unic în lume, care reunește 27 de țări.Timp de peste o jumătate de secol a contribuit la menținerea păcii, stabilității și prosperității, a ridicat standardele de viață, a lansat o monedă unică și a evoluat constant către crearea unei piețe unice în cadrul căreia persoanele, bunurile, serviciile și capitalul să poată circula liber, ca și cum s-ar afla pe teritoriul unei singure țări.

UE a fost creată în perioada de după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, Uniunea a evoluat mult, transformându-se într-o piață unică imensă, cu o monedă comună, euro. Ceea ce a început ca o uniune strict economică a devenit treptat o entitate cu activități în nenumărate domenii, de la ajutor pentru dezvoltare, până la politica de mediu.

UE promovează activ drepturile omului și democrația și are cele mai ambițioase obiective de reducere a emisiilor pentru a combate schimbările climatice. Datorită eliminării controalelor de la frontierele interne, cetățenii europeni pot călători liber aproape peste tot în UE.

De asemenea, europenilor le este acum mult mai ușor să locuiască și să muncească în altă țară a Uniunii.

CAPITOLUL 1. CONȚINUT ȘI PARTICULARITĂȚI

Uniunea Europeană este fondată pe un pact între națiuni suverane care au decis să împartă un destin comun și să exercite împreună o parte a suveranității lor. Sunt abordate aspecte care au o deosebită importanță pentru europeni: pace, bunăstare economică, securitate, democrație participativă, justiție și solidaritate. Acest pact este pe cale de a fi consolidat și confirmat pe întreg continentul european: o jumătate de miliard de persoane au ales să trăiască în statul de drept, în armonie cu valorile seculare în centrul cărora se situează omul și demnitatea sa.

Procesul integrării europene afectează acum întregul continent, care, la rândul lui, face parte dintr-o lume în evoluție rapidă și radicală, planeta fiind în căutarea punctelor sale de echilibru. Relațiile cu lumea islamică, foametea și bolile din Africa, tendințele unilaterale în Statele Unite ale Americii, dezvoltarea dinamică a economiei în Asia sau relocarea globală a industriilor și locurilor de muncă sunt tot atâtea evenimente ce afectează Europa. Europa nu numai că trebuie să se concentreze asupra propriei dezvoltări, dar în același timp trebuie să ia parte la procesul de globalizare.

Modificările necesare pentru adaptarea structurii Uniunii, inițial proiectată pentru șase membri, la numărul actual de 27 de state membre, au fost încorporate în Tratatul de la Lisabona. Tratatul a fost adoptat în 2007, însă nu va intra în vigoare decât după ce toate statele membre îl vor ratifica. Acesta va aduce mai multă democrație și transparență, va introduce metode de lucru și reguli de votare simplificate, ne va garanta drepturile noastre fundamentale prin consacrarea acestora într-o cartă și va permite UE să se exprime cu o singură voce în privința problematicilor internaționale.

Principala problemă a Uniunii este că forțele centrifuge sunt stimulate în momentul în care prosperitatea economică își pierde din strălucire. Un actor politico-economic ce are nevoie de creștere dar nu își poate gestiona perturbările nu este potrivit pentru a supraviețui secolului 21. El devine problema și nu soluția. De aceea, criza actuală ar trebui privită ca o oportunitate de a transforma Europa într-un mod care să producă elite mai competente și investite cu mai multă capacitate de acțiune. Ar fi necesară amendarea Tratatului de la Lisabona și restrângerea Uniunii la dimensiuni care să o facă mai eficientă decât Europa de acum, ai cărei cetățeni o privesc cu o indiferență posacă, în cel mai bun caz.

O asemenea abordare a reconstruirii Europei nu doar că ar stopa forțele centrifuge și pretențiile de suveranitate ale unor provincii din interiorul unor state-membre, dar ar activa forțele centripete.

Cu alte cuvinte, Europa are nevoie de un centru puternic sau va eșua.

Uniunea Europeană are nevoie de noi reguli și, probabil, de o conducere cât mai centralizată. Doar așa ar fi posibilă eliminarea distorsiunilor macroeconomice. Germania, spre exemplu, merge în continuare pe un excedent al balanței comerciale. Cum comerțul se face în cea mai mare parte în interiorul Uniunii este de presupus că o parte din acest excedent este compensat prin deficitul unei țări vecine. Corectarea acestor dezechilibre este, practic,

imposibilă la nivel comunitar, fiind nevoie de o intervenție a statului german în propria ogradă (cel mai probabil prin încurajarea consumului intern.)

Nu în ultimă instanță, viitorul va fi dictat de voința politică. Adică de oamenii care decid dacă asigurarea imediată a viitorului economiei este de preferat convulsiilor sociale. Avem exemple atât în Grecia, unde protestele au escaladat până la moartea unor oameni, cât și în România, unde tot mai multe persoane ies în stradă pentru a nu-și vedea veniturile micșorate. Vor avea politicienii suficientă voință încât să continue reformele chiar dacă știu că astfel vor pierde alegerile următoare? Greu de crezut.

Un singur lucru este sigur: toate măsurile duc la o și mai mare intervenție a statului în economia privată și a politicilor comunitare în economiile din zona euro.

Francezii se luptă de mult pentru o guvernare economică comună, o conducere centrală la nivel de Uniune care să aibă puteri extinse asupra politicilor monetare și a sistemelor fiscale.

Germanii pe de altă parte doresc impuneri și amenzi mai mari pentru statele care au tendința de a-și majora în extremis deficitele. Iar statele sud-estice „au nevoie“ de deficite pentru a recupera din distanța care le desparte de țările bogate. Devine evident că o politică economică comună își va găsi foarte greu susținerea. Dar dacă răspunsul potrivit nu va fi găsit, atunci însuși viitorul Uniunii Europene este în pericol.

Bibliografie

1. COSMOVICI, PAUL MIRCEA. L'Union Européenne dans le labyrinthe de l'avenir : Problèmes fondamentaux. Paul Mircea Cosmovici. București : Academia Română.

2. COURTY, GUILLAUME. Construcția europeană. Guillaume Courty, Guillaume Devin ; pref. de prof. univ. dr. Vasile Dîncu .

3. HEN, CHRISTIAN. Uniunea Europeană. Christian Hen, Jacques Léonard ; pref. de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

4. LÜTZELER, PAUL MICHAEL. Europa după Maastricht : Perspective americane și europene. Paul Michael Lützeler

5. . Integrarea europeană - Impact și consecințe .Secțiunile: Finanțe - Contabilitate - Burse - Bănci - Management - Marketing - Economie. Referenți științifici: prof. dr. Perluigi Profumieri, prof. univ. dr. Marius Motocu. Târgu-Mureș

6. https://www.consilium.europa.eu/

7. https://ec.europa.eu/

8. https://www.historia.ro/

9. https://biblioteca.regielive.ro/

10. https://ro.wikipedia.org/

Preview document

Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 1
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 2
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 3
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 4
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 5
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 6
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 7
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 8
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 9
Scenarii privind viitorul Uniunii Europene - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Scenarii privind viitorul Uniunii Europene.pdf

Ai nevoie de altceva?

''