Sistemul Electoral Românesc

INTRODUCERE

În alegerea acestei teme am avut drept punct de plecare viitorul. În zilele noastre se poate aprecia, fara riscul exagerarii, ca, mai mult ca oricând în zbuciumata sa istorie, omul nu a fost atât de preocupat, de proiectarea unei imagini cât mai pertinente asupra viitorului. Termenul de viitor este unul multidisciplinar. El este obsedant pentru politologi si doctrinari politici, pentru sociologi si juristi, pentru moralisti si istorici. Perspectiva dezvoltarii societatii si, nu în ultima instanta a omului, începe a interesa tot mai multe categorii sociale si, se întelege, cu precadere, pe generatiile tinere.

Si pentru ca oameni suntem, aspiram la desavârsirea noastra interioara, spirituala si deopotriva, la cea exterioara, materiala, existentiala. Toate acestea au sugerat, au cerut si practic m-au îndemnat sa pasesc timid spre aprofundarea studierii drepturilor omului. Prin mii de fire pe care la început doar le banuiam ca exista, acestea sau legat de societate, de regimul politic, de democratie. Este prezent si viitor asa cum mi-am dorit. Este o tema a zilelor noastre, foarte realista si am considerat ca o abordare generoasa îmi este necesara si de ce nu valoroasa deopotriva pentru întelegerea inevitabilelor dificultati în evolutia societatii românesti într-o perioada încarcata de virtuti de evolutie.

Sistemul electoral reprezinta un domeniu fundamental al societatii, modul cum este gestionat si se desfasoara reflecta nivelul de dezvoltare al democratiei.

Prin el se aleg organele de conducere si implicit cele de executie ale tarii si tocmai de aceea este atât de important ca el sa fie organizat si sa se desfasoare corect, transparent si democratic.

Sistemul electoral este prin esenta creat pentru cetateni si trebuie sa le reprezinte interesele, ceea ce trebuie sa recunoastem, deseori în practica nu se prea întâmpla.

România a trecut cu aproape 15 ani în urma de la un sistem electoral bazat pe reprezentarea trunchiata a vointei alegatorului, la un sistem electoral întemeiat pe pluralismul politic si pe garantiile democratiei constitutionale care asigura libertatea votului în conditiile garantarii efective a liberei expresii a vointei alegatorilor în desemnarea reprezentantilor lor.

Trasatura definitorie a sistemului electoral românesc este insuficienta educatie

politica a electoratului, care s-a manifestat de-a lungul timpului, fie printr-o slaba participare la vot, fie prin manipularea facila a acestuia de catre clasa politica.

Lucrarea cuprinde atât baza teoretica si cadrul legislativ al sistemului electoral, precum rezultatele punerii în practica a acestora. Este structurata pe 4 capitole si fiecare dintre acestea concentreaza atentia prin importanta lui.

Prima parte cuprinde o radiografie a drepturilor electorale ale cetatenilor români. M-am referit, pe de o parte, succint la perioada anterioara Revolutiei din 1989, care a cunoscut multe modificari si nuantari si pe de alta parte la cea ulterioara acestui eveniment. În ceea ce priveste perioada anterioara anilor 1990, documentatia este destul de redusa, dar aspectele la care ma voi referi, consider ca sunt suficiente pentru a ne crea o imagine a sistemului electoral „vechi” - daca-l pot numi asa, acesta cuprinzând multe restrictii si îngradiri ale drepturilor cetatenesti.

Am prezentat apoi scrutinul, individualizat pe cele trei sisteme diferite de atribuire a mandatelor, cu prezentarea avantajelor si dezavantajelor pe care le implica.

Organizarea si desfasurarea alegerilor, este o parte pe care am tratat-o în mod special, diferentiat în functie de scopul si obiectul lor deoarece consider ca acestea s-au desfasurat sub impulsul adevaratei democratii, spre care am nazuit.

Concluziile si propunerile, apar sub forma unui rezumat; a unui rezultat al studiului, cu bune si cu rele, cu opinii personale oarecum neprofesioniste dar animate de speranta ca o practica în domeniu va consolida cunostintele teoretice acumulate.

Partea practica a lucrarii este sustinuta de analiza organizarii si desfasurarii alegerilor locale, în cele patru tururi de scrutin postdecembriste.

Alegerile constituie un eveniment deosebit de complex. Din studiul lor putem trage concluzii interesante privind efectul unei eventuale schimbari a sistemului electoral.