Sistemul Politic în Republica Cehă

CAPITOLUL 1. Regimul politic, forma de guvernământ si cadrul constitutional

1. Scurt istoric

Statul Cehia, cu capitala la Praga, este situat in Europa Centrala, avand ca tari vecine Polonia (N), Germania (NV, V), Austria (S) si Slovacia (SE). Reuneste regiunile Boemia, Moravia si o parte din Silezia.

Statul ceh a apărut către sfârşitul secolului 9 când a fost unificat de către dinastia Přemysl. Regatul Boemiei a fost o putere locală semnificativă în timpul Evului Mediu. A făcut parte din Sfântul Imperiu Roman în timpul întregii existenţe a acestei confederaţii.

Conflictele religioase precum războaiele husite din secolul al 15-lea şi Războiul de treizeci de ani din secolul al 17-lea au avut un efect devastator asupra populaţiei locale. Boemia a căzut apoi sub influenţa habsburgilor şi a devenit o parte a Austro-Ungariei.

După prăbuşirea imperiului în urma primului război mondial, s-a format republica independentă Cehoslovacia în 1918. Noul stat conţinea importante minorităţi germane, maghiare şi poloneze. Deşi Cehoslovacia era un stat democratic şi liberal ce garanta şi implementa drepturi culturale şi lingvistice minorităţilor sale (şcoli în limba germană în zonele vorbitoare de limba germană), statul centralizat nu garanta autonomie politică teritorială minorităţilor sale, rezultând în nemulţumire şi un curent puternic în rândurile minorităţilor de a se desprinde de Cehoslovacia. Hitler a profitat de ocazie, şi, cu sprijinul Partidului German din Sudeţi al lui Konrad Henlein, a ocupat regiunea sudetă cu majoritate germană prin Pactul de la München. Polonia a ocupat zonele majoritar poloneze din jurul oraşului Český Těšín, în timp ce Slovacia a câştigat o mai mare autonomie, statul fiind redenumit „Ceho-Slovacia”.

În cele din urmă Slovacia s-a desprins în 1939 şi restul teritoriului ceh a fost ocupat de Hitler care a instituit aşa-numitul Protectorat al Boemiei şi Moraviei. Aproximativ 125 000 de cetăţeni, inclusiv 83 000 de evrei, au fost ucişi şi alte sute de mii trimişi în închisori şi lagăre de concentrare sau de muncă forţată. Guvernul şi armata cehoslovacă în exil au fost recunoscute de Aliaţi.

Din 1945 până în 1948 în jur de 3 milioane de germani, aproape întreaga minoritate germană din Cehoslovacia interbelică au fost expulzaţi în Germania şi Austria. În consecinţă, 15,000 - 30,000 de germani au murit. Doar unei părţi dintre ei, care au activat în rândurile rezistenţei sau de care era nevoie din motive economice, i s-a permis să rămână, deşi mulţi au emigrat din cauza sentimentelor anti-germane din Cehoslovacia postbelică.

În 1948, o Cehoslovacie reconstituită a căzut în sfera de influenţă sovietică. În 1968, o invazie de către trupele Pactului de la Varşovia a stopat eforturile liderilor ţării de la liberaliza regimul şi de a crea un „socialism cu faţa umană” în timpul Primăverii de la Praga.

În 1989, Cehoslovacia şi-a recâştigat independenţa politică prin „Revoluţia de Catifea”. La 1 ianuarie 1993 ţara s-a împărţit în mod paşnic, creându-se republicile independente Cehia şi Slovacia.

Statul Cehia devine independent la 1 ianuarie 1993, cand a avut loc scindarea Republicii Federative Cehe si Slovace, in urma tratativelor din parlamentul cehoslovac. A fost ales presedinte Václav Havel, la fel si in anul 1998. In 28 februarie 2003 este ales ca presedinte Václav Klaus, care este actualul presedinte al Cehiei, fiind reales in 15 februarie 2008. Republica cehă s-a alăturat NATO în 1999 şi Uniunii Europene la 1 mai 2004.

Structura socio-demografica este alcatuita din 90,4% cehi si grupuri etnice: germani (3,7%), slovaci (1,9%), altele (4 %). Structura religioasa cuprinde: romano-catolici (26,8%), protestanti (2,1%), altele (3,3%), nespecificat (8,8%) si neafiliati (59%).

Cehia este un stat unitar in care impartirea administrativa se realizeaza in 13 regiuni, unde Praga, capitala republicii este de sine statatoare, avand drepturi egale cu acestea. Fiecare regiune are propriul sau consiliu regional si hatmanul, comandantul. Praga are ca institutii omoloage consiliul orasenesc si primarul. Prin reforma administrativa din 1999 sunt lichidate 76 de judete vechi si 3 orase statutare: Brno, Ostrava si Plzeň, dar sunt in continuare utilizate ca impartire teritoriala.