Cuprins
- 1. Introducere pag. 4
- - Obictivele lucrării pag. 4
- - Rezultatele acestei lucrări pag. 4
- 2. Capitolul I : Instituţiile statului pag. 5
- - Activitatea Instituţiilor Statului în Republica Moldova pag. 5
- - Structura şi funcţiile Parlamentului pag. 5
- - Rolul Şefului statului în Republica Moldova pag. 7
- - Structura şi funcţiile Guvernului pag. 10
- 3. Capitolul II : Partidele Politice pag. 13
- - Relevanţa activităţii politice a partidelor politice pag. 13
- - Particularităţile partidelor de Dreapta şi de Stînga pag. 14
- 4. Capitolul III : LideriPolitici pag. 15
- - Caracteristica generală şi clasificarea lor pag. 15
- - Studiu de caz: Un lider Politic – la alegere pag. 17
- 5. Capitolul IV : Conflictul Transnistrean pag. 18
- - Cauze, istoric şi etape de negociere pag. 18
- - Modalităţi de soluţionare a conflictului Transnistrean pag. 19
- 6. Capitolul V : Republica Moldova în context internaţional pag. 25
- - Republica Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale pag. 25
- - Relaţia Republica Moldova – Uniunea Europeană pag. 28
- - Quo Vadis Republica Moldova- pag. 29
Extras din proiect
Capitolul I : Instituţiile statului
I.1.Activitatea Instituţiilor Statului în Republica Moldova
Activitatea Instituţiilor Statului în Republica Moldova are loc in conformitatea cu legea suprema a societăţii şi a statului (Costituţia Republicii Moldova).
Pentru a inţelege mai bine activitatea Instituţiilor Statului, în continuare vom discuta despre fiecare instuţie şi vom cerceta funcţiile şi obligaţiunile acesteia.
I.2. Structura şi funcţiile Parlamentului
Parlamentul moldovean unicameral, are 101 de locuri, iar membri sai sunt alesi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege apoi presedintele, care are functia de sef al statului. Presedintele indica un prim-ministru ca si sef al guvernului care la randul sau asambleaza un cabinet, ambele cu acordul Parlamentului.
Conducerea Parlamentului
Dupa constituirea legala a Parlamentului se alege Presedintele Parlamentului, vicepresedintii si se formeaza Biroul permanent al Parlamentului.
Potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului, Presedintele forului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se inscriu numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de fractiunile parlamentare. Fiecare fractiune parlamentara poate face o singura propunere.
Este declarat ales Presedinte al Parlamentului candidatul care a intrunit votul majoritatii deputatilor alesi.
Vicepresedintii Parlamentului se aleg la propunerea Presedintelui Parlamentului, dupa consultarea fractiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majoritatii deputatilor alesi.
Biroul permanent
Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia si se formeaza, tinindu-se seama de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Presedintele Parlamentului si vicepresedintii. Componenta numerica si nominala a Biroului permanent se stabileste prin hotarire a Parlamentului, la propunerea fractiunilor parlamentare.
Membrii Biroului permanent se numesc prin hotariri ale fractiunilor parlamentare, in limitele numarului de locuri ce le revin.
In actuala a XVI-a legislatura componenta numerica a Biroului permanent al Parlamentului este stabilita in numar de 11 membri.
Fractiunile parlamentare
In vederea formarii organelor de lucru si organizarii activitatii Parlamentului, deputatii constituie fractiuni parlamentare alcatuite din cel putin 5 deputati alesi in baza de liste ale concurentilor electorali, precum si fractiuni parlamentare cu aceeasi componenta numerica din deputati independenti. Fractiunile parlamentare se constituie in termen de 10 zile dupa constituirea legala a Parlamentului si functioneaza in baza regulamentului propriu. Forul legislativ moldovenesc isi poarta numele de PARLAMENT incepind cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem. Numarul deputatilor alesi in Legislativ in ultimele trei legislaturi a variat in dependenta de stipularile legilor in vigoare la timpul respectiv, inregistrindu-se o tendinta spre micsorare a membrilor Parlamentului. Astfel, in legislatura a XII-a au fost alesi 380 deputati, in legislatura a XIII-a - 104 deputati. In legislatura a XIV-a, a XV-a, cit si in actuala legislatura a XVI-a, activeaza 101 deputati, alesi in baza scrutinului proportional pentru un mandat de 4 ani.
Comisiile permanente
Comisiile permanente sint organe de lucru ale Parlamentului, infiintate pentru efectuarea activitatii Parlamentului.
Comisiile permanente raspund in fata Parlamentului si ii sint subordonate. Statutul si modul de functionare a comisiilor permanente se stabilesc prin Regulamentul Parlamentului.
Comisiile permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii. Numarul comisiilor, denumirea, componenta numerica si nominala a fiecarei comisii se va hotari de Parlament, la propunerea Biroului permanent.
Parlamentul de legislatura XVI-a a constituit 9 comisii permanente:
- Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
- Comisia pentru politica economica, buget si finante
- Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica
- Comisia pentru politica externa si integrare europeana
- Comisia pentru drepturile omului
- Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului
- Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa
- Comisia pentru agricultura si industria alimentara
- Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie
Comisii speciale
Comisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate in hotarirea de infiintare a comisiei respective. Proiectele de acte legislative elaborate de comisia speciala se examineaza de comisiile permanente in conformitate cu cerintele stabilite de Regulamentul Parlamentului. Prin aceeasi hotarire se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenta nominala a comisiei, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.
La cererea unei fractiuni parlamentare sau a unui grup de deputati, ce constituie cel putin 5% din numarul deputatilor alesi, Parlamentul va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta cu votul majoritatii deputatilor prezenti, in conditiile art.16-29, art.31 alin.(4) - (9) si art.33 alin.(2) a Regulamentului Parlamentului.
- Comisia speciala pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator
- Comisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de executare de catre Guvern a legislatiei privind gestionarea terenurilor proprietate publica a statului si a terenurilor cu destinatie agricola proprietate a statului
- Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale
- Comisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti ale deponentilor Bancii Comerciale "Guineia" - S.A. si ai Concernului "Intercapital"
- Comisia speciala pentru examinarea situatiei prevenitilor in stare de arest in izolatorul de urmarire penala nr.3 al Departamentului Institutiilor Penitenciare ale caror dosare se afla la examinare in instantele de judecata
- Comisia speciala pentru examinarea legalitatii deciziei Guvernului privind repartizarea a 14,4 milioane lei din contul transferurilor de la fondul republican de sustinere sociala a populatiei pentru plata alocatiilor unice de stat
Preview document
Conținut arhivă zip
- Situatia Geo-Politica a Republicii Moldova
- 1titlu.doc
- proiect.doc