Cuprins
- 1. Introducere.
- 2. Determinisme istorice şi naturale.
- 3. Structura instituţională.
- 4. Cultura politică.
- 5. Comunicare şi socializare politică.
- 6. Participare politică.
- 7. Grupuri de interese.
- 8. Partidele politice şi sistemul de partide.
- 9. Politici publice.
- 10. Performanţe politice.
- 11. Concluzii.
Extras din proiect
1. Introducere.
Cele două state supuse comparaţiei sunt Germania şi Australia, două ţări foarte dezvoltate şi foarte puternice, fiind modele de democraţii contemporane. În cuprinsul lucrării voi dezvolta principalele aspecte ce ţin de structura constituţională, partide politice, sistem electoral şi voi încerca să scot la lumină asemănările şi diferenţele existente între ele. În primul rând am ales Germania şi Australia, nu pentru că îmi place una sau alta, ci din simplul fapt că aş putea găsi mai uşor asemănările, dar şi unele diferenţe existente. Atât Germania, cât şi Australia sunt federaţii născute în urma unificării statelor şi/sau teritoriilor. Ambele sunt sisteme politice parlamentare. Dar aici există o primă diferenţă- Australia este monarhie constituţională, ca şi "mama sa", Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. O altă asemănare este faptul că ambele sunt ţări de imigranţi, promovând politici de multiculturalism. În al doilea rând, una are un sistem bipatidist(Australia), cealaltă un sistem de "două partide şi jumătate". Una are un sistem electoral majoritar, cealaltă un sistem proporţional personalizat. Australia are o istorie liniştită, Germania plină de evenimente şi implicări politice şi economice. Voi încerca aşadar să prezint cele mai importante asemănări şi diferente, desfăşurate mai pe larg în continuare.
2. Determinisme istorice şi naturale.
Istoria germană reprezintă un proces greu pentru reconstrucţia naţiunilor. Complexitate evenimentelor desfăşurate de-a lungul timpului au făcut din acest stat o adevărată democraţie. Germania a cunoscut mai multe tipuri de regim politic- imperiu, republică, federaţie. Sistemul politic actual face din Germania o "poliarhie de deplin cuprinzătoare" , la fel ca şi în cazul Australiei. Forţele politice din Europa din 1900 până în prezent au modernizat Germania din toate punctele de vedere. Aceasta a fost mereu zguduită de divergenţe politice, religioase şi economice. Industrializarea germană s-a desfăşurat târziu fără să răstoarne vechea ordine feudală şi arosticratică. Perioada de separaţie a creat foarte multe diferenţe între RFG şi RDG. Acestea se resimt chiar şi după 20 de ani de la unificare. Estul este mult în spatele vestului, în foarte multe aspecte. Situată în inima Europei, participând activ la evenimente, poziţia sa strategică ca membră UE, ONU şi NATO o fac să se situeze pe un loc fruntaş, cu mult în faţa Australiei. Dar nici cea din urmă nue de neglijat. Poziţia geografică a Australiei au ferit-o de foarte multe neplăceri politice şi istorice. Situată în inima Oceanului Indian o izolează practic de restul lumii. Aceasta nu a cunoscut niciodată invazii străine, a progresat de la statutul său de colonie direct la cel de stat suveran, fără să piardă controlul politicilor sale legate de migraţie. Ca şi componentă a Commonwealth îi oferă foarte multe avantaje. Este beneficiară directă a Marii Britanii, iar sistemul regimul său politic este cel de monarhie constituţională, cu structură federală, un lucru excentric, ţinând cont că mai toate federaţiile sunt republici. Germania şi-a declarat independenţa în 1871, odată cu unificarea realizată de Otto von Birsmark, cu alegeri populare din 1949, după adoptarea actualei Constituţii, iar Australia şi-a căpătat independenţa în 1901, când s-a inaugurat Parlamentul australian şi s-a instalat sistemul de liber schimb între state. Istoria Germaniei este mult mai complexă decât a Australiei, prin faptul că aceasta s-a implicat în mai toate evenimentele desfăşurate pe continentul european.
3. Structura instituţională
În ceea ce priveşte structura instituţională, cele două state se aseamănă din mai multe puncte de vedere, dar totuşi modele lor democratice au unele diferenţe. În primul rând este vorba despre faptul că amândouă sunt democraţii parlamentare. Sistemele parlamentare nu permit o separare a puterii între parlament şi guvern: ele se bazează în totalitate pe împărţirea puterii între legislativ şi executiv. "Atât Germania, cât şi Australia sunt sisteme parlamentare de < premierat > sau de cabinet. " Aşadar rolul preşedintelui german, respectiv al guvernatorului general australian va fi unul de protocol. O altă asemănare între cele două state este federalismul. "Federalismul este un factor important de omogenizare, el fiind expresia unei cooperări între componentele federaţiei şi expresia unei coordonări între cele trei niveluri". O noutate în acest sens este faptul că Australia face parte din Commonwealth, şi implicit a adoptat modelul britanic, s- a orientat totuşi spre federalism. Puterea politică în ambele state este împărţită între statul federal şi statele federale. Guvernul federal are responsabilitatea politică principală în mai toate ariile politice. Statele federale au jurisdicţie proprie asupra propriilor politicilor regionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Comparativ - Germania vs Australia.doc