Teme Europene in Campania Electorala Nationala

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Teme Europene in Campania Electorala Nationala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogdan Stefanache

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Stiinte Politice

Cuprins

Idei Generale Despre Partidele Politice 2
Capitolul 1. Campaniile Electorale 3
Capitolul 2. Partidele Româneşti şi Apartenenţa lor
la Grupurile Politice Europene 5
2.1. Doctrină şi Ideologie Politică 5
2.2. Idei Generale despre Liberalism, Conservatorism şi Socialism 5
2.2.1. Liberalismul 5
2.2.2. Conservatorismul 6
2.2.3. Socialismul şi Comunismul 7
2.3. Afilierea Partidelor Politice Româneşti
la Grupurile Parlamentare din PE 7
2.3.1.Grupurile Politice Europene 8
Capitolul 3. Teme Europene în Programul Partidelor din România.
Modul în care au fost susţinute în Campaniile Electorale 10
3.1. Teme Abordate de PNL 10
3.2. Teme Abordate de PSD 14
3.3. Teme Abordate de PDL 17
3.4. Prezenţa la Vot şi Gradul de Cunoaştere 21
Capitolul 4. Comparaţie între Teme şi Valori 22
4.1. Partide din România 23
4.2. Partide din Europa 26
Bibliografie 29

Extras din document

Idei Generale Despre Partidele Politice

Repere Teoretice Privind Definirea Partidelor Politice

Problema definirii partidului politic a constituit şi constituie şi astăzi un subiect de disputâ atât în literatura politologică, în stasiologie cât şi în sociologia politică.

Sigmund Neumann: ''Partidul politic este organizaţia închegată a forţelor politice active ale societăţii, preocupate de controlul asupra puterii guvernamentale el reprezintă acea verigă mare care leagă forţele sociale şi ideologiile de instituţiile guvernamentale oficiale şi le angajează în activitatea politică într-un cadru mai larg al comunităţii politice''.

Sintetizand, putem aprecia că partidul politic este o ''personalitate colectivă'', caracterizată printr-o reunire voluntară, cu o gândire şi acţiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese şi idei, toate grupate pe un fundament politic-ideologic acceptat şi însuşit de membrii săi.

Apariţia şi Evoluţia Partidelor Politice

Activitatea politică în societate se realizează nu numai prin intermediul statului, a instituţiilor şi organismelor ce ţin de acesta, ci şi printr-o vastă şi complexă reţea de organizaţii şi instituţii extrastatale. Dintre acestea cele mai vechi şi importante sunt partidele politice.

Notiunea de partid vine din latinescul pars-partis şi reprezintă o grupare de oameni constituită în mod voluntar, animaţi de aceleaşi idei, concepţii, interese, scopuri care acţionează în comun în baza unui program, în vederea realizării acestora.

Partidele politice nu au avut acelaşi înţeles întotdeauna. Există o deosebire între partidele ce au existat în sclavagism şi feudalism, faţă de cele din societatea modernă, capitalistă.

În feudalism partidele decad. La nivelul social, în feudalism, societatea se structurează în partida nobilimii, a clerului, a ţărănimii. IÎ aceste societăţi, “partidele” nu aveau nici un rol în definirea şi caracterizarea regimurilor politice din aceste societăţi şi nu desfăşurau o activitate permanentă, ci una sporadică, efemeră, nefiind bazată pe un program politic coerent şi clar.

În accepţiunea modernă a termenului, ca instituţii politice bine conturate, cu statute şi programe clar fundamentate, cu activitate organizată şi permanentă în care au acces toate clasele şi categoriile sociale, cu rol major în organizarea şi conducerea societăţii, partidele politice apar odată cu societatea modernă, cu capitalismul.

Revoluţiile burgheze, dar şi opoziţia vechii clase feudale vor da nastere la fundamentele doctrinar-politice şi odată cu acestea şi la instrumentele aplicării lor-partidele politice.

Tipuri de Partide Politice Contemporane

Din momentul apariţiei lor şi până astăzi, au existat şi au funcţionat mai multe tipuri de partide politice. Tipologizarea partidelor politice cunoaşte astăzi o mare diversitate de criterii ideologice-doctrinare, organizatorice, a compoziţiei sociale, a intereselor şi perioadei istorice în care au apărut, al raportului cu structura socială a societăţii.

În mare, ştiinţa politică consemnează următoarele tipuri de partide politice:

partide ideologice, partide istorice, partide de interese, partide de tendinţă, partide personale, partide de cadre, partide de masă.

Capitolul 1. Campaniile Electorale

În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cât şi cetăţenii cu drept de vot au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

Rezultatele scrutinului pentru locale vor depinde mai puţin de politica la Centru şi de campania făcută la televizor şi mai mult de alţi factori, aproape toţi ţinând de situaţia din teritoriu.

Astfel, vor conta:

1) Capacitatea partidelor de a mobiliza electoratul din localităţi. Asta înseamnă o importanţă covârşitoare a structurilor din teritoriu.

2) Capacitatea partidelor de a avea drept candidaţi, primari care au făcut câte ceva. Acest lucru va depinde de disponibilitatea partidelor de a atrage primari buni în exerciţiu şi de forţa partidelor de a asigura primarilor în exerciţiu fonduri pentru realizarea unor obiective. PSD şi PNL sunt avantajate din acest punct de vedere.

3) Acolo unde va funcţiona votul negativ împotriva primarilor în exerciţiu partidelor trebuia să descopere pe cei mai buni oameni din localitate.

Scrutinul pentru locale va ajunge să nu mai fie unul politic, de tip pro sau contra unui partid în ansamblu.

Karlheinz Reif şi Hermann Schmitt în anul 1980, într-o încercare de teoretizare, urmând primelor Alegeri Europene, pleacă de la ipoteza că alegerile naţionale sunt percepute atât de electorat cât şi de actorii politici drept momente politice cu miză importantă, fiind astfel de „prim rang” în timp ce Alegerile Europene, dată fiind miza scăzută, sunt percepute ca fiind de „rang secund”.

Plecând de la aceste consideraţii Reif şi Schmitt propun trei propoziţii:

- Participarea la vot va fi mai scăzută la alegerile pentru Parlamentul European decât la alegerile naţionale;

- Partidele aflate la guvernare vor suferi pierderi la alegerile pentru Parlamentul European;

- Partidele mari se vor descurca mai rău şi partidele mici mai bine la alegerile pentru Parlamentul European.

Fisiere in arhiva (1):

  • Teme Europene in Campania Electorala Nationala.doc