Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 8672
Mărime: 69.53KB (arhivat)
Publicat de: Olea S.
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ilasciuc A
Chisinau, R. Moldova

Cuprins

  1. Introducere 3
  2. Istoriografia cercetării 6
  3. Tendințele și perspectivele globalizării 11
  4. Tendințele globalizării piețelor de capital naționale 13
  5. Cerințele globalizării 15
  6. Pontențialul și riscurile globalizării 17
  7. Avantaje și dezavantaje ale globalizării 18
  8. Globalizarea și statul 21
  9. Concluzie 24
  10. Bibliografie: 26

Extras din proiect

Introducere

Globalistica este un proces indispensabil care a început în ultimele decenii ale secolului trecut, de fortificare a relaților dintre țările lumii, reprocitatea relaților comerciale de piață, cu alte cuvinte nevoia de a face comerț, schimb de produse. Dezvoltarea comerțului internațional și creșterea investiților străine, ceia ce stă la baza dezvoltări tehno-științifică și la interacțiunea culturală, migrația forților de muncă schimburile de experiență, socio-culturale. Globalizare este procesul de devenire a lumii fără hotare, în care popoarele nu se separă unul de celălat cu bariere, hotare protecționiste și obstacole.

Putem să vorbim despre globalistică ca o știință universală, care întrunește diverse discipline, care se află în strânsă legătură și colaborare. Aici globalizarea studiază problemele globale, sociale și naturale cum ar fii: sporirea numărului populației si deficitul de produse alimentare, distrugerea mediului ambiant si sporirea necesităților de resurse energetice.

Globalistitica are ca scop de studiere a problemelor si de ulterior controlul și ameliorare a efectelor. La temelia globalisticii este păstrarea și menținerea unității planetei si a resurselor naturale, și găsirea soluților alernative pentru o conviețuire armonioasă.

Cu toți știm că globalistica este știința prezentului și viitorului, a implicat dintotdeauna tendința spre înnoire, spre cunoaștere și contacte ample între oameni, indiferent de apartenența lor la un stat, la o anume religie sau grup etnic. Aceasta a evoluat în timp, trecând prin forme specifice fiecărei epoci din istoria umanității. În esență, globalizarea este un proces complex și multidimensional care se transformă într-un ritm alert și în profunzime activitățile naționale și globale, dar și interacțiunile dintre actorii sociali. Schimbările realizate de aceasta a avut efect asupra tuturor aspectelor vieții umane. Viteza, amploarea și caracterul său diferă în funcție de dimensiunea în care se desfășoară: economică, politică, socială etc. Deși nu există o definiție „universală” a globalizării, în general, este privită ca un proces în care barierele în fața fluxurilor internaționale de bunuri, servicii, capital, bani și informații sunt erodate și chiar eliminate.

O lume mai conectată aduce cu sine noi oportunități. În ziua de azi, oamenii călătoresc, lucrează, studiază și trăiesc în țări diferite. Ei interacționează pe internet, își împărtășesc ideile, cultura și experiențele. Studenții au acces online la cursurile organizate de universități de vârf din întreaga lume. Țările pot produce mai mult cu mai puține resurse, specializându-se în sectoarele în care sunt cel mai performante și valorificând economiile de scară pe piețele mondiale. Concurența internațională, acțiunile globale de combatere a schimbărilor climatice, cooperarea științifică și schimbul de idei au stimulat creativitatea și au accelerat inovarea. Întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piețele internaționale rămân competitive datorită faptului că învață și se adaptează mai rapid la schimbări .

Globalizarea a avut efecte pozitive similare în întreaga lume. Datorită globalizării, sute de milioane de oameni au scăpat de sărăcie, iar țările mai sărace au recuperat decalajul față de țările mai dezvoltate. Globalizarea a jucat un rol în consolidarea stabilității, a democrației și a păcii.

O lume mai interconectată va aduce cu sine noi oportunități, dar va prezenta și amenințări sporite. Infractorii și teroriștii vor încerca în continuare să exploateze această deschidere sporită și să utilizeze noile tehnologii pentru a întreprinde activități ilicite sau pentru a incita ura. Pe de altă parte, din ce în ce mai multe părți interesate - cetățeni, reprezentanți ai societății civile, întreprinderi și municipalități - sunt în măsură să interacționeze cu omologii lor din întreaga lume și să conlucreze pentru a găsi soluții la probleme comune .

Globolizarea a implicat tot timpul tendința spre înnoire, cunoaștere, dezvoltare, contacte ample cu oamenii, În esență, globalizarea este un proces complex și multidimensional care transformă într-un ritm rapid și în profunzime activitățile naționale și globale, dar și interacțiunile dintre actorii sociali.

Perspectivele globalizări sunt enorme pentru întreaga societate globală, dar ea poate avea mai multe căi de dezvoltare poate fii catostrofală, dar și din contra poate fii pozitivă. Totul depinde de atitudinea noastră, de capacitatea de a lua decizii, de a reduce toate efectele nocive a activiții noatre.

La ora actuală sunt un șir de riscuri, cum ar fii militare, ecomice, politice, socio-culturale care afectează zi de zi societatea mondială. Cum remarca Kofi Annan „globalizarea este o sursă de noi provocări pentru umanitate. Numai o organizare mondială este capabilă să facă față provocărilor la nivel planetar. Când acționăm împreună, suntem mai puțin vulnerabili față de catastrofele ce ne lovesc pe fiecare dintre noi”. Criminalitatea (trafic de armament, ființe umne, droguri etc.), terorismul efectul cosecinței explozie, zeci și sute de oameni morții, răniții, traumații. Și nu putem afirma că este problema secolului XXI, este adevărat ca a existat din cele mai vechii timpuri, dar în era tehnologilor acesta sa agravat și a devenit o problemă actuală și acută.

Ceea ce privește obiceiurile, tradițiile și tezaurul cultural au de suferit la prima vedere datorită uniformizării culturale realizate prin mijloacele de informare în masă (televizor, presă, Internet, radio). Fiind un impas pentru păstratarea indentității unui grup, cultură, țări și regiune.

Scopul cercetări: Scopul cercetării este de a indentifica și prezenta evoluția globalizări, de la primele apariții până în present și efectele ei asupra societății mondial.

Obiectivele:

- Indentificarea tendițelor, perspectivelor, pontențialul și riscurile globalizării;

- Indentificarea problemele cu care se confruntă societatea globală;

- Indentificarea avantajelor și dezavantajelor globalizării.

Cuvinte cheie: globalizare, riscuri, perspective, pontețial, tendințe, riscuri, probleme globale.

Bibliografie

1. Alexandrin Caraganciu, Andronic Roman - Integrarea și globalizarea economiei - Sibiu - Chișinău, 2008

2. Alexandr N. Ciumakov, Grigore Ia. Vasilescu - Globalistica în calitate de domeniu distinct al cunoașterii interdisciplinare - Moldoscopie, 2014, nr.4 (LXVII)

3. Alina-Petronela Negrea - Globalizarea și dilema identitară - Volumul XIX (2012), No. 9(574)

4. Comisia Europeană, Raportul privind internaționalizarea IMM-urilor, 2010

5. Document de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare - COM(2017) 240 din 10 mai 2017

6. Frigioiu N. Globalizarea versus problemele globale ale omenirii. - București, 2000.

7. Galaju I., Toma A. Economie mondială. Securitate în condițiile globalizării. - Chișinău, 2001.

8. Gheorghe Rusnac Vasile Sacovici - Globalistica: globalizarea și integrarea, problemele globale ale contemporanietății, antiglobalismul - Chișinău - 2007 CEP USM

9. Ion Borș - Avantajele și dezavantajele globalizării relațiilor economice și financiare ale Republicii Moldova, Data prezentării articolului - 20.03.2012, USM

10. Isac Claudia - Efectele Globalizării. În: Comert si globalizare, Prof.univ.dr. Dumitru PATRICHE (coordonator); Lect.univ.drd. Mihai FELEA (editor)

11. Luminița Boiciuc - Globalizarea economiei - noțiuni, abordări, caracteristi

12. Malița M. Zece mii de culturi o singură civilizație. - București, 1998.

13. Marin D. Globalizarea și aproximările ei. - București: Ed. Economica, 2004.

14. Petru Furtună, Valeriu Efremov - Globalizarea și impactul ei asupra mediului de securitate international - Moldoscopie, 2019, nr. 3 (86)

15. Procesul de globalizare: provocări și soluții. // Materialele conferinței științifice “Secolul XXI în căutarea alternativei terorismului internațional” din 11 septembrie 2003 și a conferinței științifice internaționale “Procesul de globalizare: provocări și soluții”. - Chișinău: CEP USM, 2004.

16. Rodica Zaharia, Tiberiu Brăilean - Uniunea Europeana și economia globală suport de curs, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” - Iași Centrul de Studii Europene

17. Svetlana Bîrlea - Tendințele globalizării piețelor de capital naționale. Revista șstiințifică a Universități de Stat din Moldova, 2009, nr.2(22)

18. Teosa V., Vasilescu Gr., Rotaru V. - Relațiile Internaționale în curriculumul universitar: bazele teoretico-metodologice - Chișinău, CEP USM, 2016

19. Viorica Ionașcu, Manoela Popescu - Globalizarea- efecte pozitive sau negative?. În: Comert si globalizare, Prof.univ.dr. Dumitru PATRICHE (coordonator); Lect.univ.drd. Mihai FELEA (editor)

20. Vasilescu Gr. Conceptul de “globalistică”: cu privire la definiția, obiectul, statutul, noțiunile și problemele principale ale globalisticii. // Studii internaționale. Viziuni din Moldova, Vol.III, nr.2, 2007, p.191-202.

Preview document

Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 1
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 2
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 3
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 4
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 5
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 6
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 7
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 8
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 9
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 10
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 11
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 12
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 13
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 14
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 15
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 16
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 17
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 18
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 19
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 20
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 21
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 22
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 23
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 24
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 25
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 26
Tendițele, perspectivele, pontențialul și riscurile globalizării - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Tenditele, perspectivele, pontentialul si riscurile globalizarii.docx

Alții au mai descărcat și

Liberalismul - de la Liga Națiunilor la ONU

I. Introducere. Prezenta lucrare doreşte să prezinte pe scurt cele mai importante aspecte privind ordinea internaţională în perioada interbelică...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Blocada Berlinului

Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Ai nevoie de altceva?