Valori Democratice în Procesele Politice Europene

A. ARGUMENT

La sfîrşitul secolului XX democraţia se bucură de o popularitate mai mare ca oricând. Idealurile democratice îi inspiră şi îi stimulează pe liderii şi regimurile din întreaga lume.

Sita prin care e de cernut democraţia s-ar putea numi egalitatea. Democraţia înseamnă acea doctrină politică după care suveranitatea trebuie să aparţină mulţimii, cetăţenilor poporului, într-o organizare politică – în general de tip republică – pe care-o putem analiza din antichitate pînă azi, de la greci până la americani. Democraţia înseamnă, cum subliniază dicţionarele şi etimologiile, respectarea libertăţii şi egalităţii cetăţenilor, a voinţei poporului.

Astăzi problema respectării valorilor democraţiei şi analizarea profundă a contravalorilor numite ,,paradoxuri ale democraţii’’ este tot mai mult studiată. Valorile au un caracter normativ, ele joacă rolul de reguli ale vieţii sociale. Deasemeni unele valori devin idealuri, în sensul că pot marca distanţa dintre ceea ce este şi ce dorim să fie. Cînd una sau mai multe valori sunt însuşite, devenind convingeri ele structurează în mod deosebit conduita individului, se instituie ca un autentic for dirighuitor al acţiunilor şi modului de a fi al acestuia şi a societăţii în ansamblu.

Oamenii sunt mereu alţii, nevoile, trebuinţele lor se pot schimba şi obiectivele care să le satisfacă pot să dispară. Rămâne între acestea însă ceva permanent şi anume valoarea ca expresie ideală a unui acord între om şi lume care poate fi realizat şi-l ajută pe om să se înalţe pe scara omenescului, spre o societate progresivă dar nu invers, ferindu-l de nonvalorile sau chiciuri ca pseudo-valoare.

Gradul de cercetare a acestei teme este din ce în ce mai mare, reprezentând un interes sporit pentru cercetători. Studierea societăţii democratice în profunzime este foarte actuală. La acest capitol există extrem de multă literatură de specialitate, care pe lângă funcţia academică o are şi pe cea de instruire a oamenilor în ceea ce priveşte democraţia şi implementarea ei. Dintre autorii care au abordat această temă în lucrările sale sunt Marin Voiculescu ,,Tratat de Politologie’’, Arend Lijphart “Modele ale democratiei”, R.D Putnam”Cum functioneaza democraţia?”, Arend Lijphart “Democraţia în societăţile plurale”.

Pentru a putea descrie şi explica cum este înţeleasă democraţia am ales un model democratic şi anume ”Modelul consensualist în Uniunea Europeană”. Bineînţeles că s-ar putea abstractiza un model general de deomocraţie “european” sau “occidental”, dar exemplele cele mai relevante în mod direct pentru noile ţări independente au fost cele ale puterilor coloniale specifice:democraţia britanică,franceză,americană,olandeză sau belgiană.

B. CONSTRUCŢIA TEORETICĂ A CERCETĂRII

1.OBIECTIVELE CERCETĂRII

În această lucrare mi-am propus să examinez în detaliu următoarele concepte:

a. Calitatea democraţiei.

b. Egalitatea politică.

c. Participarea electorală.

d. Ipotezele lui Jhon Stuard Mill.

2.ÎNTREBĂRILE CERCETĂRII

Din punct de vedere teoretic, cercetarea de faţă porneşte de la o serie de interogaţii analitice atât cu caracter normativ cât şi cu caracter empiric precum:

1. Care este calitatea democraţiei în zilele noastre?

2. Există o egalitate politică la nivel mondial?

3. Nivelul participării electorale la alegerile legislative.

4. Care este validitatea ipotezei lui Jhon Stuard Mill?

3.IPOTEZELE ŞTIINŢIFICE

a. Relaţia între o democraţie majoritaristă şi o democraţie “mai generoasă, mai tolerantă”.

H0: Nu există nicio corelaţie între democraţia consensualistă şi democraţia majoritaristă.

H1: Cu cât democraţiile consensualiste îşi demonstrează aceste calităţi mai generoase şi mai tolerante sunt mai predispuse să fie state ale bunăstării.

H2: Cu cât democraţiile consensualiste au rezultate mai bune,funcţionează mai bine,cu atât aplicabilitatea lor creşte în raport cu democraţiile majoritariste care au un nivel mai scăzut de guvernare.

b. Rata participării la alegerile legislative.

H0: Nu exista nicio corelaţie între rata participării la alegerile legislative şi rata participării la alegerile europarlamentare.

H1: Cu cât rata participării la alegerile legislative este mai ridicată, cu atât rata participării la alegerile europarlamentare este mai ridicată.

H2: Cu cât rata participării la alegerile legislative este mai ridicată,cu atât rata participării la alegerile europarlamentare este mai scăzută.