Campania de relații pubilce - comunicarea internă între angajații Bibliotecii Astra Sibiu

Biblioteca Judeţeană “Astra”, cu sediul în municipiul Sibiu, str. G. Bariţiu nr.5, este o instituţie de drept public, de tip enciclopedic, pusă în slujba comunităţii locale şi

judeţene şi care permite accesul nelimitat şi gratuit la colecţii, baze de date şi la alte surse

proprii de informaţii.

Istoric

Un eveniment cu o semnificatie aparte în viata românilor transilvaneni a reprezentat întemeierea, la Sibiu, a Asociatiunii transilvane pentru literatura româna si cultura poporului român (ASTRA), în perioada 23-26 octombrie/4-7 noiembrie 1861. Aceasta s-a constituit ca o societate de tip academic, dupa modelul societatilor existente deja la natiunile învecinate. ASTRA a luptat permanent împotriva politicii de deznationalizare a românilor, punând bazele unei miscari de revigorare a constiintei nationale si militând pentru ridicarea poporului prin cultura. Asociatiunea a dus o lupta continua pentru câstigarea drepturilor românilor transilvaneni, aflati sub ocupatie habsburgica pâna în 1867, iar apoi sub ocupatia Imperiului Austro-ungar. Tinta majora a ASTREI, de la înfiintare si pâna în zorii secolului al XX-lea, a fost unificarea culturala a românilor, pentru ca mai apoi sa poata fi înfaptuita si unificarea statala.

Odata cu constituirea ASTREI, a luat fiinta si Biblioteca Asociatiunii, care numara, la început, 195 de volume. Primul sediu al acesteia a fost o camera din cladirea Seminarului Diecezan, aflat pe str. Cisnadiei (azi N. Balcescu), nr. 7. În Adunarea generala de la Brasov (1862), s-a instituit un fond de 100 de florini pentru achizitionarea de carti, din dorinta de a dezvolta cât mai mult fondul bibliotecii, pe lânga donatiile deja prevazute. Lucrarile care urmau a fi cumparate erau selectate de o comisie al carei presedinte s-a hotarât a fi T. Cipariu.

Pentru a stimula donatiile si a face cunoscuta biblioteca si colectiile sale, Visarion Roman, primul bibliotecar al ASTREI, a publicat, începând cu data de 5 mai 1863, în coloanele ziarului Telegraful român, primele liste de crestere a colectiilor, sub titlul Catalogul cartilor Bibliotecii Asociatiunii transilvane pentru literatura româna si cultura poporului român. Din aceasta perioada dateaza colectii complete la periodicele: Telegraful român, Aurora româna, Amicul scoalei, Organul pedagogic. Din 1865 pâna în 1890, Academia de Stiinte din Viena a contribuit statornic la întregirea colectiilor bibliotecii.

În primavara anului 1869, în urma însarcinarii primite din partea Comitetului Asociatiunii, Nicolae Cristea, cel de-al doilea bibliotecar al ASTREI, a prezentat un regulament pentru folosirea bibliotecii. Acesta a fost aprobat de Adunarea generala tinuta la Somcuta Mare, în august 1869 si constituie actul de functionare al celei mai vechi biblioteci publice românesti din Ardeal. Colectia periodicelor a sporit prin Familia, Foaia Societatii din Bucovina, Ateneul român, Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare, care au început sau au continuat sa intre cu regularitate în colectia bibliotecii, ca donatii sau schimb pentru revista Transilvania, aparuta în 1868.

Între 1870 si 1872, postul de bibliotecar a fost ocupat de Ioan Maxim. Acesta, renuntând la remuneratie, propune Adunarii ca suma respectiva sa fie folosita pentru cumpararea de carti, angajându-se sa faca gratuit oficiul de bibliotecar.

Donatiile succesive ale marilor carturari (T. Cipariu, G. Baritiu, Andrei Muresanu, Gh. Tautu, Zaharia Boiu, A. T. Laurian, Al. Papiu Ilarian, Iacob Muresanu, Pavel Vasici, V. A. Urechia, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Gh. Sion, Mihail Kogalniceanu, I. Micu Moldovan), existenta unor relatii de schimb cu societati stiintifice din Bucuresti, Iasi, Viena, Roma, Budapesta, precum si cresterea constanta a fondului de publicatii prin Columna traiana, Concordia, Românul adauga un plus de echilibru statutului deja conturat al bibliotecii. Invitatia de a participa, în 1873, la expozitia de la Viena este o marturie a recunoasterii europene; exponatele au fost daruite societatii „România juna” din Viena.

Începând cu al noualea deceniu al sec. al XIX-lea, biblioteca a intrat în circuitul public. Bibliotecarul Nicolae Petra Petrescu a publicat un catalog, initial în revista Transilvania si apoi separat, sub forma de brosura.

Ioan Crisan a ocupat postul de bibliotecar pâna în 1888. În acest rastimp, de semnalat este schimbarea de sediu, în str. Morii, nr. 8. S-au primit donatii din partea unor societati stiintifice si literare, din tara si din strainatate: Academia Imperiala de Stiinte din Viena, Academia de Stiinte si Societatea „Petru Maior” din Budapesta, Academia Româna, Universitatea regala „Christiania” din Norvegia, Biblioteca Universitatii din Cernauti si cele din Florenta si Roma. Petru Span s-a aflat o perioada la conducerea bibliotecii, iar în 1889, l-a înlocuit Nicolae Togan. Fondurile bibliotecii au crescut prin donatiile facute de Simion Mangiuca, Iosif Hodos si dr. Ioan Moga.

În 1893, conform dispozitiilor testamentare ale lui G. Baritiu, biblioteca personala a acestuia a trecut în proprietatea Asociatiunii.

Din dorinta de a face cunoscuta cresterea colectiilor, s-a alcatuit si publicat, în 500 de exemplare, Catalogulu bibliotecei Asociatiunei transilvane pentru literatura româna si cultura poporului românu (de Nicolae Toganu, bibliotecariu. Sîbiiu: Editura Asociatiunei transilvane, Tipariulu Tipografiei Archidiecesane, 1895, 187 p.). Difuzarea lui în tara si strainatate, însotita de apeluri adresate autorilor si editorilor atrage stimularea diverselor donatii sau facilitati de achizitie. Badea Cârtan a donat Columna Traiana, de Pietro Santi Bartoli, prin Ilarion Puscariu.

Inaugurarea, în 1905, a Palatului Asociatiunii, ridicat prin contributia publica a românilor (edificiu construit în stil baroc, actualul corp A al bibliotecii, str. G. Baritiu, nr. 5), a generat înregistrarea unor donatii de manuscrise, carti vechi românesti, documente de o valoare inestimabila. S-a întocmit un nou regulament de functionare a bibliotecii. În aceasta cladire a activat prima sala de teatru în limba româna din Transilvania.

Timp de câteva luni, în 1908, la conducerea bibliotecii s-a aflat Octavian Goga. Dupa 1910, sub conducerea lui Octavian C. Taslauanu, bibliotecarul Ioan Banciu a reorganizat fondul, înfiintând si o sectiune a manuscriselor si cartilor vechi. S-au primit donatiile fondurilor Iosif Vulcan, I. T. Mera, I. Pop Reteganul, Athanasie Marienescu. S-a creat o sectiune a ziarelor si revistelor si una a manualelor scolare. Aranjarea cartilor în depozit s-a facut dupa marime, având ca model sistemul Bibliotecii Academiei Române. Catalogarea volumelor s-a facut pe fise de carton, dupa specialitati, inventariate si ordonate într-un catalog dupa autori. Tot în aceasta perioada s-au stabilit relatii cu diverse librarii si chiar cu Institutul geografic din Argentina.

Dupa Marea Unire, prin aparitia Legii depozitului legal si prin necontenita intrare în colectiile bibliotecii a unor donatii valoroase, fondul Bibliotecii ASTRA de la Sibiu a crescut simtitor. Vasile Goldis, în calitate de presedinte al ASTREI, a apelat la Victor Lazar, fostul bibliotecar al Academiei, solicitându-i schitarea unui plan de reorganizare a Bibliotecii Centrale a Asociatiunii. Continuând activitatea lui Victor Lazar, din 1928, la reorganizarea bibliotecii a lucrat Horia Petra-Petrescu. Dupa 1930, în biblioteca exista un catalog pe autori, titluri si un altul pe materii, urmat apoi chiar de un catalog al manuscriselor. Paralel cu activitatea de reorganizare a fondului de carte si periodice, fiul bibliotecarului Nicolae Petra-Petrescu a legat prietenii cu personalitati marcante din tara si din strainatate. Rodul acestor legaturi – corespondenta, careia i se adauga cele 10.000 de volume ale bibliotecii proprii – a devenit fondul Horia Petra-Petrescu, în Biblioteca ASTRA de azi. Au continuat sa intre în fondul bibliotecii numeroase si importante donatii precum cea a bibliotecii fostului presedinte al ASTREI, Andrei Bârseanu si o parte din biblioteca lui Victor Lazar. Biblioteca din Sibiu a devenit centrul retelei de biblioteci înfiintate de Asociatiune si spre ea se îndreptau solicitari din centrele tarii în care se preconiza înfiintarea unor noi biblioteci.

La începutul celui de-al Doilea Razboi Mondial, în Biblioteca Centrala a ASTREI se aflau 95.174 de carti si 4.525 de periodice. În 1941-1942, s-a stabilit o strânsa colaborare între Biblioteca ASTREI si cea a Universitatii din Cluj, refugiata la Sibiu. S-a prelucrat cartea veche româneasca, prin efortul bibliotecarului Sabin Muresan si, tot cu concurs clujean, s-a terminat transformarea cataloagelor pe materii în cataloage pe autori.

Singura mladita a Asociatiunii care a supravietuit dupa autodizolvarea acesteia a fost Biblioteca Centrala. Intrata, începând cu 1949, în reteaua bibliotecilor de stat, având caracter orasenesc, raional, apoi judetean, ea s-a dezvoltat ca o biblioteca enciclopedica cu dublu caracter: stiintific-documentar si public.