Campanie PR

În prezent, datorita interventiei umane asupra habitatului ursului brun, care dateaza din perioada dictaturii comuniste, un numar din ce în ce mai mare de consilii locale din zona Carpatilor de Curbura se confrunta cu fenomenul „ursilor tomberonisti” sau al „ursilor cersetori”. Este vorba despre un comportament de procurare a hranei artificial, observat înca din anii ‘80 (dar cu precadere în ultimii 5-7 ani ) la multe exemplare de urs brun în zonele de liziera ale oraselor Brasov, Tusnad, Sinaia, Busteni si Predeal, comportament pe care turistii, dar mai ales localnicii îl încurajeaza prin hranirea masculilor, a femelelor si/sau a puilor acestora, fara a constientiza implicatiile pe care astfel de actiuni le pot avea atât asupra mediului, cât si asupra omului.

Pe de o parte defrisarile masive din ultimii ani si, pe de alta parte, atragerea ursilor bruni în zona asezarilor umane prin crearea unor reflexe de hranire de tip pavlovian au condus la cresterea numarului de astfel de carnivore în zonele marginase ale respectivelor orase si chiar la aparitia accidentelor (cazuri de agresiune asupra omului si a animalelor din gospodarii). În plus, aceste interventii umane asupra mediului din ultimii ani au condus si la perpetuarea unui climat de nesiguranta în rândul populatiei din zonele afectate si la un numar din ce în ce mai ridicat de plângeri adresate autoritatilor locale în vederea solutionarii acestei probleme de mediu cu implicatii sociale considerabile.

În opinia reprezentantilor ONG-urilor care se ocupa cu protectia animalelor salbatice, pentru populatia de urs brun din România acest fenomen are implicatii tot atât de nefaste ca si pentru om, dat fiind ca schimbarea modului de procurare a hranei al speciei poate, pe de o parte, sa conduca, în timp, la migrarea ei catre zonele locuite de om (si, implicit, fie la domesticire, fie la disparitie), si, pe de alta parte, la contaminarea acestor carnivore cu diferite boli prin consumarea unor alimente infestate cu diferiti paraziti (în cazul hranirii din tomberoane), precum si la ranirea acestora (în cazul ingerarii diferitelor obiecte taioase sau ambalaje).

Este vorba, asadar, de o situatie cu repercusiuni atât asupra omului, cât si asupra fondului cinegetic al României, care necesita un interes special si o solutionare cât mai rapida mai ales din partea autoritatilor locale.

2. ANALIZA SITUATIEI

a. ANALIZA FACTORILOR EXTERNI

În ultimii 5 ani ursul brun a reprezentat un aprig subiect de disputa între autoritati si organizatiile nonguvernamentale pentru protectia mediului si a faunei salbatice din România. În timp ce reprezentantii Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, ai Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva si ai Asociatiei Generale a Vânatorilor si Pescarilor Sportivi din România au sustinut în aceasta perioada ca specia în cauza s-a înmultit peste masura si ca numarul anual de ursi împuscati trebuie sa creasca, ONG-urile au acuzat în mod metodic masacrul cinegetic, afirmând ca numarul ursilor este, de fapt, în scadere si ca statisticile oficiale sunt masluite pentru a le crea „vânatorilor de stat si Guvern” ocazia sa îsi faca deliciul împuscând aceste animale prin padurile patriei si pentru a umple buzunarele reprezentantilor acestor institutii în mod abuziv.

ONG-urile au atras, de asemenea, atentia opiniei publice asupra aparitiei si raspândirii rapide a fenomenului „ursilor tomberonisti” sau al „ursilor cersetori” , problema pentru rezolvarea careia autoritatile locale au luat, în cea mai mare parte a cazurilor, masuri drastice si ilegale, precum împuscarea exemplarelor, în loc sa recurga la o sensibilizare a opiniei publice în vederea eradicarii unui comportament impardonabil al unor localnici – acela de „momire” a ursilor în zonele populate de om prin hrana oferita în mod repetitiv sau ocazional.

ONG-urile au tras, de asemenea, un semnal de alarma în legatura cu exagerarile pe aceasta tema ale unor mass media controlate politic sau, mai precis, în legatura cu dezinformarea voita si manipularea opiniei publice în ceea ce priveste agresivitatea ursilor, subliniând faptul ca, în majoritatea exemplelor de atac asupra oamenilor citate de autoritati, ursii fusesera provocati. Cât despre asa-zisa turbare a ursilor, invocata de institutiile mentionate pentru a justifica macelul acestor animale si pentru a sustine în continuare interesele lobby-ului vânatoresc din România, ONG-urile au venit cu probe consistente si credibile, sustinând ca literatura de specialitate explica în mod clar faptul ca ursii sunt imuni la turbare.

Ca urmare a eforturilor depuse de diferite ONG-uri pentru demascarea abuzurilor, ilegalitatilor si a coruptiei care au domnit în ultimii ani în institutiile de stat carora le revenea sarcina de a gestiona diverse aspecte legate de fauna salbatica din România, au avut loc urmatoarele schimbari:

- în 2004 trofeele de urs brun si carnea de urs care proveneau din România nu au mai putut fi exportate în statele membre ale Uniunii Europene, datorita nerespectarii reglementarilor privind conservarea speciei in România în conformitate cu conventiile internationale.

- În 2005 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a dispus renuntarea la un sezon de vânatoare a ursului brun (cel de primavara), luând în considerare acuzatiile aduse de unele organizatii de protectie a mediului în legatura cu „cifrele mincinoase” sau „supraestimarile de rea-credinta ale ministerului de resort privind recensamântul carnivorilor mari.”

- În 2006 primaria orasului cel mai afectat de fenomenul „ursilor tomberonisti” sau al „ursilor cersetori” - Brasovul - a decis, în urma discutiilor purtate cu unele ONG-uri de protectie a faunei, sa înscrie Ursus Arctus într-un plan de actiune privind managementul populatiei de ursi si managementul deseurilor menajere.

b. ANALIZA FACTORILOR INTERNI

Imaginea Primariei si a Consiliului Local Sinaia nu a fost deteriorata (ca în cazul autoritatilor omoloage din Brasov ) de conflictul la nivel national, cu implicatii de ordin politic si social, dintre institutiile de stat (care, în loc sa vegheze asupra respectarii legilor si conventiilor internationale pentru protectia speciilor periclitate pe plan european, le-au încalcat în ultimii 5 –7 ani) si unele ONG-uri.

Primarul, Dl. Oprea Vlad, membru PNL, ales în 2004, se bucura de o mare popularitate în rândul sinaienilor, în ciuda a doua crize declansate la nivel local: 1. prin exercitarea unor presiuni în vederea obtinerii monopolului pentru lucrarile publice din oras (fiind si director executiv al firmei de constructii S.C. Privacons S.R.L. Sinaia); si 2. prin implicarea, în calitate de primar al orasului, în rambursarea, de catre Primaria Sinaia, a sumei de 700,000 euro concesionarului S.C. Cazino S.A. Sinaia, reprezentând contravaloarea investitiilor realizate de aceasta firma pentru renovarea cladirii cazinoului din oras.

Aceasta perceptie pozitiva a primarului se datoreaza faptului ca, în perioada 2004 –2006, el a fost implicat activ într-o serie de proiecte si / sau evenimente organizate de institutia pe care o conduce: