Difuzarea Informației și a Inovației

1.1 Introducere

Sensul original al noţiunii de informaţie este acela de noutate, anunţ, care vizează, în principal, aspectul comunicativ şi, în acelaşi timp, calitativ.

Claude Shannon a generalizat noţiunea statistică de entropie şi a formulat aspectul cantitativ al informaţiei, ca măsura a certitudinii, a siguranţei, a distincţiei.

Astăzi, când ne aflăm la începutul unui nou mileniu, societatea umană este caracterizată de trei elemente aflate în plin proces de dezvoltare: informaţia, tehnologia şi ştiinţa. Continua evoluţie a acestor elemente a marcat epoca într-un sens pozitiv ducând-o pe o treaptă de progres nebănuită în trecut.

Civilizaţia umană a cunoscut în decursul existenţei sale o etapă agrară şi apoi una industrială, cea prin care trece acum este epoca informaţiei şi a comunicării, epocă ce "se naşte din ciocnirea noilor valori şi tehnici,… noilor stiluri de viaţă şi moduri de comunicare" . În condiţiile în care informaţia a devenit una din cele trei forme de manifestare a materiei, iar nevoia de informare şi de comunicare este mai acută ca niciodată, au fost puse la punct noi modalităţi de comunicare ce ne oferă posibilitatea de a difuza sau recepţiona, aproape instantaneu, mesaje din orice zonă a mapamondului. Toate acestea se bazează pe transmisiile fără fir (wireless), pe folosirea calculatorului, şi pe facilităţile oferite de Internet.

Valoarea informaţiei este astăzi imensă: ea a devenit simbolul puterii celui ce o deţine. Deşi abia în zilele noastre informaţia este valorificată la potenţialul ei maxim, valoarea ei datează de mii de ani, din momentul în care Moise transmite poporului său Tăbliţele cu cele zece porunci. Treptat informaţia devine din ce în ce mai importantă, se fac eforturi pentru ca să fie transmisă şi altora, şi astfel apar mesagerii şi mai târziu curierii şi factorii poştali. În prezent, chiar dacă curierii şi factorii poştali nu au dispărut, majoritatea informaţiilor sunt transmise prin intermediul tehnologiilor digitale ( televizor, internet, radio, etc) datorită faptului că acestea oferă calitate şi viteză mult mai bună şi, datorită dezvoltării lor, preţuri mai mici.

Informaţia a devenit pentru societatea contemporană o materie primă, ea este prezentă peste tot, devenind un potenţial strategic. Astfel, războaiele militare au acum o dimensiune informaţională din ce în ce mai mare: rezultatul nu mai este decis de curajul, vitejia combatanţilor, ci de informaţiile pe care părţile implicate le deţin. Se poate spune că pe lângă războiul militar propriu-zis mai există şi un război informaţional şi implicit al tehnicii, tehnologiilor şi comunicării.

Acest război informaţional este prezent în toate domeniile existenţei noastre sociale şi se manifestă printr-o "luptă" continuă în a obţine cea mai bună informaţie, cea mai nouă, de a o folosi în modul cel mai bun, adică de a-i valorifica potenţialul la maxim.

Informaţia a fost importantă în toate etapele existenţei noastre pentru aportul adus la dezvoltarea societăţii umane. În momentul în care oamenii au înţeles că anotimpurile se succed, acest fapt a devenit o informaţie foarte importantă pentru practicarea agriculturii şi pentru procurarea hranei. Astăzi, pe lângă acest tip de informaţii pe care le deţinem de mii de ani şi în afara altora pe care le-am dobândit pe parcursul existenţei noastre, folosim informaţii referitoare la construirea de calculatoare mai performante sau superperformante, la crearea de programe care să-i ajute pe utilizatori în sensul degrevării de activităţi prea dificile, care necesită un timp mai mult de muncă sau care au caracter repetitiv, la construirea de echipamente care să ne permită o comunicare mai rapidă, mai bună din punct de vedere calitativ.