Cuprins
- Cuprins.1
- Argument.4
- Capitolul 1
- Începuturile presei.5
- 1.1 Străbunii ziarului.5
- 1.2 Apariţia tiparului.6
- 1.3 Primele gazete.6
- 1.4 Dezvoltarea presei populare de mare tiraj.7
- 1.4.1 Cauzele fundamentale ale progresului presei scrise.7
- 1.4.2 Transformarea ziarelor.8
- 1.4.3 Presa de 1 cent.8
- 1.4.4 Presa la 1/2 penny.10
- Capitolul 2
- Evoluţia presei în România.10
- 2.1 Rolul presei.10
- 2.2 Începuturile presei în România.12
- 2.2.1 Telegraful Român.12
- 2.2.2 Revista Transilvania.13
- 2.2.3 Ziarul Adevarul.13
- 2.3 Presa românească sub comunism.15
- Capitolul 3
- 3 Presa contemporană.17
- 3.1 Explozia titlurilor.18
- 3.2 Ziarele de partid.19
- 3.3 Presa românească post-decembristă.20
- 3.3.1 Criza de credibilitate.24
- 3.4 Caracteristici şi tendinţe în presa scrisă şi audiovizual.25
- 3.5 Influenţe şi presiuni politice în presă.28
- 3.6 Corupţia din presă.29
- 3.7 Codul deontologic al jurnalistului.30
- 3.8 Norme de autoreglare.33
- Capitolul 4
- 4. Studiu de caz: Tabloidizarea presei scrise.36
- 4.1. Ziarul Libertatea.38
- 4.2. Argumente pro şi contra.49
- 4.3. Presa se muta pe internet.54
Extras din proiect
Introducere
Această lucrare se doreşte a fi o prezentare generală a presei scrise, de la începuturile sale, de la inventarea tiparului şi apariţia primelor gazete, la evoluţia acesteia etapă cu etapă până în zilele noastre şi nu numai.
Primul capitol oferă o imagine a apariţiei primelor ziare, progresul acestora, transformările petrecute pentru adaptarea la noile condiţii impuse de cititori.
Capitolul doi este axat doar pe evoluţia presei scrise din România. Aici sunt prezentate începuturile presei de pe plaiurile mioritice, care are în frunte publicaţii de renume şi schimbarile acestora în perioada comunistă.
În cel de-al 3-lea capitol, presa contemporană ocupă un loc bine definit. Este prezentată presa de după ’89, înfluenţele politice, corupţia, de asemenea şi portretul jurnalistului, aşa cum ar trebui el să fie în practicarea meseriei.
Ultimul capitol trateaza tabloidizarea presei scrise ca pe un fenomen. Nonvalori prezentate de presă drept oameni de succes, scandaluri, concepţii despre viitorul presei de calitate, argumente pro şi contra ziarelor tip tabloid. De asemenea este pus în discuţie şi viitorul presei tipărite.
Capitolul 1
1. Începuturile presei
1.1 Străbunii ziarului
Nevoia de informaţie este una dintre datele fundamentale ale întregii vieţi sociale. Am putea gasi echivalenţe ale jurnalismului la civilizaţii care nu au cunoscut tiparul. Curiozitatea publicului a suscitat întotdeauna vocaţia povestitorilor de istorii, care de la greci până la trubadurii Evului Mediu, indeplineau funcţia de comunicare şi adeseori şi de informare. Preocuparea de a păstra povestirea marilor evenimente şi de a descrie lumile străine , de la Homer până la cronicarii sfârşitului de Ev Mediu şi de la Herodot la Marco Polo, a dat naştere unor opera care se înrudesc cu reportajele zilelor noastre.
Pentru necesităţi administrative, marile ca şi micile imperii ale Antichitaţii sau ale Evului Mediu au creat reţele de colectare şi difuzare de informaţii, prin care mesagerii transmiteau oral sau în scris, noutaţi care puteau fi aduse la cunoştinţa unui public mai mult sau mai puţin larg, prin vocile cele mai diverse, de către vestitorul public sau placarde-afiş. În toate civilizaţiile care au cunoscut scrisul, în limita reţelelor ‘’oficiale’’, corespondenţele private constituiau, pentru comunitaţile organizate şi pentru membrii claselor conducătoare, o sursă periodică de noutaţi care depăşeau cadrul strâns al relaţiilor personale sau profesionale.
Dacă este posibila să regăsim în fiecare tip de civilizaţie şi in toate societeţiile organizate ‘’străbuni’’ ai ziarului şi al ziariştilor nu ar fi potrivită folosirea de antecedente atât de îndepartare şi similitudini atât de vagi pentru a explica apariţia presei periodice, ale cărei origini recente sunt atât de precise.(Istoria presei, Albert, Pierre, p.10)
1.2 Apariţia tiparului
Între anii 1438 şi 1454, Guttenberg creează, la Strasbourg şi apoi la Mainz, maşina de tipărit, invenţie care se răspândeşte destul de rapid în cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea. Aceasta permite copierea rapidă a aceluiaşi text şi oferă scrisului şansa unei difuzări pe care manuscrisul nu o avea. Presa periodică tipărită apare, cu toate acestea, abia peste un secol şi jumătate după invenţia tiparului. Ea a fost precedată de o veritabilă înflorire a scrierilor informative, de tipuri foarte diverse.(Istoria presei, Albert, Pierre, p.12)
1.3 Primele gzete
Încercările de apariţie pe piaţă a unei publicaţii periodice au fost numeroase. Neajunsurile provocate de Războiul de Treizeci de ani au stimulat piaţa gazetelor. În februarie 1597, Samuel Dilbaum a editat la Augsburg un lunar în stilul cronologiilor. La Anvers, tipograful Abraham Verhove a publicat, începând din 17 mai 1605 până în 1607, un bilunar, De Nieuwe Tijdinghen ( Noutaţiile din Anvers ). În 1605, un hbdomandar a văzut lumina zilei la Strasburg; un altul la Wolfenbutel în 1609.
În Italia primele gazette periodice au apărut la Florenţa în 1636 şi la Roma în 1640. În Spania, la Madrid, Gaceda datează din 1661. Petru cel Mare a creat prima publicaţie rusă în Sankt-Petersburg, în 1703.( Istoria presei, Albert, Pierre p.14)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoria si Evolutia Presei Scrise.doc