Linia de producție R 200

1. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE

1.1. CONCEPTUL DE PRODUCTIE SI SISTEM DE PRODUCTIE

Sistemul reprezinta un ansamblu de componente, aflate intr -o relatie structurala de

interdependenta si interactiune reciproca, formand un tot unitar organizat din punct de

vedere functional. Sistemele sunt orientate ca scop pe obiective, si reprezint a mijlocul de

atingere al obiectivului sau scopului.

Sarcina sistemului rezulta din scop si se evalueaza prin rezultatele obtinute pe iesirile

sistemului.

Functia sistemului este proprietatea acestuia de a transfera intrarile in iesiri, definind

modul cum se realizeaza sarcina de productie.

Productia este activitatea sociala organizata prin care forta de munca, cu ajutorul

mijloacelor de productie, in cadrul unor activitati si formatiuni sociale organizate,

utilizeaza si modifica elementele naturale in scopul obtinerii de bunuri materiale. In

esenta, scopul productiei este acela de a fabrica bunuri materiale, cu valoare de vanzare

pe piata.

Productia reprezinta procesul de transformare care converteste fluxul material in

produse finite cu valoare de vanzare pe piata, in conditii tehnico-economice impuse.

Sistemul de productie(SP) reprezinta totalitatea componentelor naturale si

artificiale(materii prime, materiale, energie, scule, dispozitive, utilaje tehnologice,

cladiri ), forta de munca si relatii de productie, concepte, organizarea muncii si

conducerea fabricatiei, avand ca scop obtinerea de produse finite si servicii, vandabile pe

piata.

Compozitia simplificata a unui sistem de productie este cea din fig.4.1, in care s-a

notat cu:

F - flux, M - material, I - informational, E - energetic, Sb - subsistem, S - sistem, SP -

productie, SF - fabricatie, AD - aprovizionare-desfacere, P - proiectare, FC - financiar

- contabil, IR - intretinere - reparatii, CP - conducere/organizare a productiei, RU -

resurse umane(forta de munca FoM).

In cadrul sistemului de productie, subsistemul de fabricatie este determinant si

exprima conditia de existenta a primului, adica a sistemului de productie.

Fig. 1.

Fabricatia este procesul partial al productiei de bunuri materiale, prin care se

realizeaza transformarile de configuratie geometrica si proprietatile fizico-chimice si

functionale ale produsului rezultat, precum si procese de alipire si insertionare.

In constructia de masini principalele procese de fabricatie sunt: a) primare: forjarea,

turnarea, presarea, debitarea; b) secundare: aschierea, deformarea plastica, sudarea,

tratamentul termic; c) tertiare: asamblarea si montarea, remedierea/finisarea,

suprafatarea, conservarea, ambalarea.

Sistemul de fabricatie (SF) executa sarcinile de realizare fizica (directa) a produsului,

prin transformari fizico - chimice si de forma asupra fluxului material cu ajutorul fluxului

energetic, prin care informatiile tehnologice (fluxul informational) s e transfera asupra

produsului, in conditii economice impuse.

FM include materia prima (Sf, subansambluri de la terti), materiale (lichid de racire,

uleiuri, chituri, diluant, vopsele, s. a), produse finite si intermediare, scule, dispozitive,

verificatoare.

FI este constituit din totalitatea datelor tehnico-economice initiale si a informatiilor

tehnologice referitoare la procesul de fabricatie, precum si din informatiile organizatorice

si economice.

Subsistemul de prelucrare este o parte componenta a sistemului de fabricatie , care

defineste conditia de existenta a acestuia. In cadrul subsistemului de prelucrare

interactioneaza cele trei fluxuri si se transfera informatiile asupra produsului. Acesta este

constituit din totalitatea masinilor, utilajelor, si instalatiilor tehnologice, subsistemelor

de manipulare materiala, controlul prelucrarilor, depozitare/stocare. Subsistemul de

prelucrare este cel care produce transformarile fizico-chimice si de forma a FM, numite

prelucrari/sau executa compuneri de obiecte denumite asamblari/montaj(transformari de

compozitie a FM, alipire, insertionare ). Atat prelucrarile cat si asamblarile / montarea

nu sunt posibile fara FE.

FM, FI, si FE se prezinta sub forme care nu le permit accesul direct in subsistemul de

prelucrare, necesitand prelucrari pregatitoare de transformare ca: debitari, matritari,

ambutisari, sudari, desenare, pregatire tehnologica, planificare,programare, monitorizare,

s.a. Ca urmare un Sf trebuie sa indeplineasca si aceste functiuni si deci sa contina si

departamente/compartimente pregatitoare si de conducere.