Asigurarea unui Grad Sporit de Siguranță în Care să Confere Economie de Combustibil și de Spațiu, Precum și o Reducere Considerabilă a Poluării

Proiect - Asigurarea unui grad sporit de siguranță în care să confere economie de combustibil și de spațiu, precum și o reducere considerabilă a poluării

Domeniu: Transporturi

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 103 în total

Cuvinte : 20811

Mărime: 14.13MB (arhivat)

Publicat de: Man C.

Puncte necesare: 12

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Daniela Florea

FACULTATEA DE INGINERIE CATEDRA: Inginerie Mecanica SPECIALIZAREA: Ingineria transporturilor

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 4
1.GENERALITĂŢI 6
1.1.Termeni specifici 6
1.2. Anatomia aparatului auditiv 12
1.3. Efectele nocive ale zgomotului asupra sănătăţii 13
2. EMISIA SONORĂ PRODUSĂ DE AUTOVEHICULE 14
2.1. Emisiile de zgomot ale motorului 16
2.2. Emisiile de zgomot ale sistemelor autovehiculului 18
2.2.1. Transmisia autovehiculului 18
2.2.2. Sistemul de frânare, direcţie, suspensie 18
2.2.3. Caroseria 18
2.3. Reglementări privind emisia sonoră la autovehicule 19
3. FACTORI CE INFLUIENŢEAZĂ NIVELUL DE ZGOMOT PRODUS DE TRAFICULUI RUTIER URBAN 21
3.1.Parametrii traficului rutier 21
3.1.1. Tăria traficului rutier sau volumul de trafic 22
3.1.2. Densitatea traficului rutier 24
3.1.3. Viteza 25
3.1.4. Intervale dintre vehicule 27
3.2. Tipul fluxului de trafic 28
3.3. Tipul străzii şi starea carosabilului 30
3.3.1. Evaluarea zgomotului de trafic rutier pentru străzi cu diferite structuri 30
3.3.2. Evaluarea zgomotului de trafic rutier funcţie de caracteristicile drumului şi starea carosabilului 34
3.4. Ponderea vehiculelor grele aflate în trafic 35
4. MĂSURI PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI PRODUS DE TRAFICUL RUTIER 36
4.1. Aplicaţii ale managementului traficului rutier 36
4.1.1. Reducerea intensităţii traficului 37
4.1.2. Reducerea vitezelor de circulaţie 43
4.1.3. Oganizarea traficului rutier 44
4.1.4. Managementul parcărilor. 44
4.2. Barierele de zgomot 46
4.3. Perdelele forestiere fonoabsorbante 48
4.4. Reducerea la sursă a zgomotului 49
4.4.1. Reducerea zgomotului pneu/drum prin introducerea de tipuri de îmbrăcăminte a drumului mai silenţioase 50
4.4.2. Reducerea zgomotului prin folosirea pneurilor mai silenţioase 50
4.4.3. Reducerea zgomotului generat de transmisia (propulsia) vehiculului 51
4.4.4. Mijloace de reducere a emisiei sonore la motor 51
4.4.5. Mijloace de reducere a emisiei sonore la sistemele autovehiculului 56
5.ELABORAREA HĂRŢILOR DE ZGOMOT 57
5.1.Indicatorii de zgomot folosiţi pentru realizarea hărţilor strategice de zgomot şi parametrii care îi influienţează 57
Tipurile de vehicule 58
Tipul fluxului de trafic 59
Viteza de circulaţie 59
Tipul profilului longitudinal al drumului 60
Tipurile de suprafeţe ale carosabilului 60
Condiţiile meteorologice 61
5.2.Calculul emisiilor acustice ale vehiculelor cu ajutorul nomogramelor 1 şi 2 62
CAPITOLUL II 65
6. ANALIZA TRAFICULUI RUTIER ŞI A ZGOMOTULUI GENERAT DE ACESTA, ÎN ZONA „CENTRULUI CIVIC” DIN MUNICIPIUL BRAŞOV 65
6.1.Descriere zonei de studiu 65
6.2.Programele utilizate 66
6.2.1. Synchro 6 68
6.2.2. LIMA 71
6.3. Culegerea şi prelucrarea primară a datelor de intrare 72
6.3.1. Datele de intrare pentru punctul 1 de observaţie 78
6.3.2. Datele de intrare pentru punctul 2 de observaţie 84
6.3.3. Datele de intrare pentru punctul 3 de observaţie 86
6.3.4. Datele de intrare pentru punctul 4 de observaţie 86
6.3.5. Datele de intrare pentru punctul 5 de observaţie 88
6.3.6. Datele de intrare pentru punctul 6 de observaţie 88
6.2.7. Calculul factorului orei de vârf 92
6.4. Realizarea hărţii de zgomot pentru zona Centrului Civic din Braşov 93
6.5. Soluţie de optimizarea a traficului rutier din zona de studiu 96
6.5.1. Optimizarea traficului pe întreg traseul 96
6.5.2. Analiza punctelor de observaţie 4 (intersecţia Str. Bihorului & Bld. M. Kogălniceanu) şi 5 (Bld. Griviţei& Bld. M. Kogălniceanu) 96
6.6. Concluzii 96
BIBLIOGRAFIE 98

Extras din proiect

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a impus nevoia de transport. Astfel că la nivelul acestui deceniu, activitatea de transport a ajuns să deţină 10% din P.I.B. în cazul Uniunii Europene, 8,8% în Ungaria, 8,7% în Norvegia, 7,4% în Belgia, 6,2% în Austria, 4,5% în Romania.

Pe lângă aspectul pozitiv, există şi o serie de factori negativi ce însoţesc sfera transporturilor cum ar fi poluarea mediului înconjurător. Traficul rutier cauzează mai multă poluare decât oricare altă activitate umană.

Transporturile influenţează şi sunt influenţate de caracteristicile dezvoltării economice. Acestea traversează o perioadă de modificare a conceptelor, asfel că în cadrul noilor structuri economice trebuie luate în considerare şi alte aspecte, precum ar fi creşterea accidentelor rutiere, fenomenelor de aglomerare, fenomenelor de poluare chimică şi fonică.

Actuala orientare a politicilor de transport suferă o modificare înspre mijloacele nepoluante, care să asigure un grad sporit de siguranţă, să confere economie de combustibil şi de spaţiu, precum şi o reducere considerabilă a poluării.

În traficul rutier din România, s-a constatat faptul că autovehiculele echipate cu MAS, depăşesc valorile nivelului de poluare admis, în proporţie de 70%, iar cele cu MAC ating un procent de 86%. Având în vedere acest lucru este uşor de imaginat nivelul de poluare din orice intersecţie luată spre studiu, din orice oraş important al ţării. Este necesar a se găsi soluţii şi măsuri care să permită o acţiune susţinută atât pe plan naţional cât şi pe plan local de către autorităţile competente, pentru a putea reduce nivelul de poluare datorat traficului rutier, şi pentru a putea oferi locuitorilor acestor oraşe un aer curat. Acest obiectiv vine şi în sprijinul pregătirii integrării sistemului de transport din România în sistemele de transport ale Uniunii Europene, ca o condiţie de bază a aderării ţării noastre la U.E.

1.GENERALITĂŢI

1.1.Termeni specifici

Sunetul ─ este o mișcare ondulatorie a particulelor unui mediu elastic care produce o senzație auditivă. Fenomenul care stă la baza producerii sunetelor este vibraţia unei surse sonore. Sunetul se propagă sub forma de unde elastice în diverse medii (aer, apă, etc.), dar nu se propagă în vid. Viteza de propagare a sunetului în aer este de ≈ 340 m/s. Cu cât este mai mare înălţimea sau amplitudinea undei, cu atât este mai mare forţa sau intensitatea sunetului. Cu cât este mai mare numărul de unde acustice care ating un punct într-o perioadă dată de timp, cu atât este mai mare frecvenţa sau tonalitatea.

Tabelul 1.1: Valorile vitezei de propagare a sunetului în diverse medii.

MEDIU VITEZA DE PROPAGARE [m/s]

Aer la 20° C 344

Apă la 13° C (20° C) 1441 (1480)

Sticlă 6000

Aluminiu 5200

Oţel 5100

Lemn de brad 4700

Lemn de stejar 4100

Zidărie din cărămidă 4000

Beton 4000

Cauciuc 40 - 200

Pamânt 3400

Viteza de propagare a sunetului este mai mare în lichide decât în gaze şi mai mare în solide decât în lichide şi gaze.

Zgomot ─ complex de sunete fără caracter periodic cu insurgență dezagreabilă, care afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a altor organisme din natură.