Caracterizarea Generală a Navei și a Mărfii Transportate

CAP.1 Caracterizarea generală a navei şi a mărfii transportate

Definiţie: Petrolierul este nava destinată transportului de ţiţei şi a produselor petroliere.

In funcţie de proprietăţile produselor petroliere transportate, se disting;

- petrolierele obişnuite, care transportă produse petroliere cu tempe¬ratura de aprindere mai mică de 60°C (pentru navigaţia maritimă), respectiv 55°C(pentru navigaţia pe apele interioare) şi presiunea vaporilor, după Reid, mai mică decît cea atmosferică;

- petrolierele > 60°C, care transportă pe căile maritime produse pe¬troliere cu temperatura de aprindere mai mare sau epală cu 60°C;

- petrolierele > 55°C, care transportă pe apele interioare produse petroliere cu temperatura de aprindere mai mare sau egală cu 55°C.

Produsele petroliere transportate cu tipurile de nave menţionate mai înainte au densitatea p = 0,7 . 0,96 t/m3.

Dificultăţile de acces în porturile deservite şi consecinţele deosebit de grave, determinate de apariţia unor eventuale avarii la corp, au moderat tendinţele spre gigantism în construcţia navelor petroliere. Etapa actuală este caracterizată prin construcţia unor petroliere de 80 000 . 150 000 tdw pentru transportul ţiţeiului brut şi de 20 000 . 70 000 tdw, pentru transpor¬tul produselor petroliere rafinate.

Reducerea bordului liber face ca acest tip de navă să ambarce mai uşor pachetele de apă pe punte. Ca urmare, falsbordul din dreptul tancurilor de marfă a fost înlocuit cu balustradă metalică iar accesul între suprastructură şi prova este asigurat de o pasarelă longitudinală care susţine în acelaşi timp şi o reţea de tubulaturi.

1.1 Caracteristici tehnice şi de transport

Dat fiind gama mare a tonajelor existente, petrolierele se pot împărţi în trei grupe distincte :

- petroliere mari – până la 160000 TDW

- superpetroliere sau supertancuri – de 160000 TDW şi până la 400000 TDW

- petroliere mamut sau petroliere gigant – de peste 400000 TDW.

Fig. 1.1 Petrolier de 150000 TDW

Petrolierele moderne sunt considerate nave specializate, atât prin construcţia şi dotările lor perfecţionate, cât şi mai ales prin capacitatea lor de a transporta o gamă largă de produse petroliere. Dar termenul de specializare se referă la nave de construcţie specială, capabile să transporte minereuri sau cărbuni într-o direcţie şi petrol în călătoria de înapoiere. Sunt nave cu dublă folosinţă, cu ajutorul cărora s-a rezolvat problema navlului de înapoiere şi, în acelaşi timp, s-a redus la minimum perioada de navigaţie în balast. Întrucât minereurile sau cărbunii sunt încărcaţi în vrac, aceste nave au primit denumirea de „vrachiere combinate”.

Se cunosc două tipuri de astfel de nave deosebite din punct de vedere constructiv fundamental între ele :

- „petrolierul combinat pentru minereu – petrol” sau „nava tip 0/0”. Acest tip de navă este amenajată să transporte în compartimentele centrale minereu. Petrolul este transportat în compartimentele laterale, care sunt prevăzute cu tubulatura obişnuită petrolierelor.

- „petrolierul combinat pentru mărfuri în vrac – petrol”, este una din cele mai specializate şi perfecţionate nave, putând transporta la capacitatea totală (numai în magaziile centrale) fie petrol, fie mărfuri solide în vrac. Tancurile laterale mai înguste sunt folosite numai pentru balast.

Caracteristicile geografice ale multor porturi, dane, fluvii şi canaluri impun însă o limitare a dimensiunilor petrolierelor. Termenul „petrolier costier” sau „petrolier de cabotaj”, defineşte o navă petrolieră de până la 5000 TDW folosită în transporturile de cabotaj.

Aproape toate petrolierele costiere sunt construite cu un perete de separaţie diametral, care împarte spaţiul de încărcare în tancuri separate babord-tribord, au corp robust datorită faptului că sunt nevoite adeseori, prin natura transporturilor efectuate, să se aşeze pe funduri mici la mareea joasă şi să revină în stare de plutire la creşterea mareei.