Diagnosticarea Geometriei Caroseriei unui Autovehicul Mercedes S Class

Repararea unui vehicul cu avarii ale caroseriei, cu alte cuvinte refacerea geometriei şi alinierii sale se realizează cu ajutorul unor standuri speciale numite standuri de aliniere sau, impropiu, carolainere.

Standul este utilizat nu numai pentru îndreptarea caroseriei unui vehicul avariat ci şi pentru înlocuirea unor părţi ale acesteia cu unele noi.

Defectele cadrului și caroseriei

Defectele cadrului

Cadrul poate prezenta defectele:

• Încovoierea lonjeroanelor sau a traverselor

• Fisurarea şi slăbirea îmbinărilor nituite

• Deformarea cadrului

• Încovoierea lonjeroanelor şi a traverselor cadrului

Poate avea loc atât în plan orizontal cât şi în plan vertical. Pentru determinarea încovoierii şi deformării cadrului, se folosesc rigle gradate şi şabloane, executate sub formă de colţare, în funcţie de construcţia cadrului.

Dacă anumite componente ale cadrului prezintă încovoieri locale mici, ele se pot îndrepta fără a se demonta.

În cazul că există defecte mari, cum ar fi fisuri, deformaţii şi slăbirea elementelor de fixare, cadrul se repară printr-o nouă nituire totală sau parţială, iar piesele se îndreaptă sau se înlocuiesc cu altele noi.

Piesele cadrului se îndreaptă la rece cu ajutorul unor prese sau a unor dispozitive speciale.

Fisurile mai mici pot fi reparate prin sudare electrică fără a se adăuga piese de consolidare. Când cadrul prezintă rupturi sau fisuri mari, porţiunile reparate se consolidează, cu ajutorul unor piese în formă de U,colţare, eclise, etc.

Locul deteriorat al cadrului se curăţă cu atenţie cu o perie de sârmă, se spală cu petrol lampant şi se şterge, până se usucă bine. Marginile fisurii se teşesc cu dalta şi polizorul.

La lonjeroane, înainte de prelucrarea fisurii în vederea sudării, la capetele acesteia se dau găuri cu diametrul de 8-10 mm.

Dacă este nevoie ca o piesă recondiţionată să se consolideze, se aleg piese de întărire în formă de U, colţare, eclise, etc. Şi se ajustează pe locul unde se vor monta. Când se montează piese de întărire mai lungi de 100 mm, ele trebuie mai întâi asamblate cu lonjeroanele, strânse cu menghina de mână şi prinse în câteva puncte prin sudură electrică. Piesele de întărire pot fi fixate pe lonjeroane cu ajutorul şuruburilor sau niturilor, acestea fiind amplasate pe linia neutră a inimii lonjeronului.

Se recomandă ca grosimea pieselor de consolidare să fie de 0,8 din grosimea cadrului care se repară; totodată, adaosul trebuie să adere bine pe suprafaţa materialului de bază.

Întrucât proflele U, colţarele, eclisele, trebuie să aibă racordări line cu piesele de bază ale cadrului, capetele lor trebuie să fie prelungite cu 50-100 mm şi să se termine la un unghi de 30-40º.

Când inima lonjeronului are fisuri şi este nevoie să fie întărită, se aplică plăci exterioare de consolidare.

Dacă fisurile se găsesc pe tălpi, se aplică platbande de oţel la interiorul sau la exteriorul lonjeronului.

Consolidarea inimii şi a tălpilor lonjeronului se obţine prin aplicarea unor colţare.

În general, se recomandă să se evite aplicarea adaosurilor bilaterale.

Înaintea montării adaosurilor (piese de întărire, colţare, plîci, etc.) pe lonjeroane sau pe alte piese ale cadrului, cusătura de sudură trebuie dăltuită şi pilită la nivel cu planul lonjeronului sau a altei piese a cadrului. După ajustarea pieselor de întărire pe lonjeroane, sudarea acestora se execută cu cusătură longitudinală. Marginile exterioare ale cusăturii trebuie să se afle la o distanţă de 3-4 mm de marginea tălpilor lonjeronului.