Echipamenul Electric Auto

I. Generalităţi

Echipamentul electric auxiliar cuprinde dispozitive sau aparatură electrică de acţionare a

aparatelor şi receptoarelor auxiliare ale automobilelor, care îndeplinesc funcţii utile, având drept scop să creeze condiţii pentru o manevrare sigură, uşoară, pentru îmbunătăţirea funcţionării acestuia şi creşterea siguranţei, precum şi pentru mărirea confortului pentru şofer şi pasageri.

Funcţiile aparatelor auxiliare ale automobilelor sunt deci foarte variate. În lucrarea de faţă vom

trata numai tipurile de echipamente auxiliare utilizate mai frecvent în construcţia automobilelor, şi anume:

Electromotoare pentru încălzirea cabinei, parbrizului şi lunetei;

Brichete electrice;

Electromotoare pentru acţionarea ventilatoarelor ( electroventilatoarele ) instalaţiilor de răcire a motoarelor;

Conectoare termice ale electroventilatoarelor;

Echipamente radio, casetofoane şi televizoare;

Instalaţii de alarmă.

II. Instalaţia electrică de climatizare

Instalaţia de climatizare se bazează pe principiul aerotermei şi are rolul de a regla

temperatura aerului, fie în scopul încălzirii, dazaburirii geamurilor, fie al ventilării habitaclului. În prezent, toate automobilele sunt prevăzute cu instalaţii de climatizare.

ECHIPAMENTELE INSTALAŢIEI DE CLIMATIZARE

Instalaţia electrică de climatizare este formată în principiu din:

- electromotor;

- comutator;

- rezistenţă pentru modificarea turaţiei electromotorului ( la unele construcţii );

- accesorii de racordare.

Electromotoare pentru încălzire şi ventilaţie

Instalaţia de climatizare a habitaclului autoturismelor Fiat, Lada este prevăzută cu electromotoare tip ME – 240 sau tip ME – 255. Electromotorul tip ME – 255 este unificat cu electromotorul tip ME – 241 de acţionare a ştergătoarelor. Electromotorul se montează în carcasa radiatorului climatizorului.

Electromotorul tip ME – 240 ( figura 1 ) este prevăzut cu doi poli magnetici, două perii, cu excitaţie în serie, el fiind destinat să funcţioneze în curent continuu. El are două trepte de viteză de rotaţie: 3000 şi 2200 rot/min. Turaţia mai mică se realizează prin conectarea în serie a rezistenţei tip CE – 328, în circuitul de alimentare a electromotorului.

Figura 1. Electromotorul tip ME – 240

Electromotorul se compune din corpul 6, două scuturi paliere 5 şi 13 şi rotorul 8. În corpul din aliaj de aluminiu este turnat miezul magnetic 7 al statorului, format din tole de oţel electrotehnic. Plăcile au formă specială. Ansamblul obţinut după montarea lor are forma unui cilindru cu doi poli magnetici, pe care se execută înfăşurarea 14 a statorului. Între scutul palier inferior 5 şi corp se

montează placa transversală 1 din material izolant, stratificat, pe care se fixează portperiile cu periile 2.

Rotorul este format dintr-un miez magnetic din plăci de oţel electrotehnic. În crestăturile miezului rotorului, izolate cu carton electrotehnic, se introduce înfăşurarea ondulată, ale cărei capete se cositoresc la lamelele 3 din cupru ale colectorului. La partea inferioară a arborelui se presează colectorul, iar la partea superioară a arborelui, ieşită în afară, se montează ventilatorul cu palete executate din material plastic.

Arborele rotorului se roteşte în doi cuzineţi metalotermici 11 autolubrifianţi, care se fixează cu ajutorul unor şaibe elastice din oţel arc. Suprafaţa sferică exterioară a cuzineţilor este acoperită cu un inel din pâslă 12 îmbibat în lubrifiant. Jocul axial al arborelui rotorului se reglează cu ajutorul setului de garnituri 10. El trebuie să se afle în limitele de 0,1 – 0,5 mm.