Locul și Rolul Taxelor Vamale în Cadrul Impozitelor Indirecte în Contextul Aderării României la Uniunea Europeană

Domeniu: Transporturi

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 133 în total

Cuvinte : 35412

Mărime: 343.84KB (arhivat)

Publicat de: Emilian Dima

Puncte necesare: 13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE FINANTE, BANCI, ASIGURARI SI BURSE DE VALORI I.D.D. BUZAU

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul I. Taxele vamale – locul lor în resursele financiare publice 5
1.1 Taxele vamale – aparitie si evolutii 6
1.1.1. Primul tarif vamal al României 8
1.1.2. Regimul vamal în perioada interbelica si postbelica 9
1.1.3. 1949 – moment important în reglementarea vamilor 11
1.1.4. Reglementarea vamala dupa anul 1990 13
1.2. Locul taxelor vamale în resursele financiare publice 16
1.2.1. Impozitele – principala sursa pentru veniturile publice 16
1.2.2. Natura juridica a taxelor vamale 21
1.2.3. Clasificarea taxelor vamale 22
1.2.4. Functiile taxelor vamale 29
1.2.4.1. Taxele vamale – instrument fiscal 29
1.2.4.2. Taxele vamale – instrument de politica comerciala 29
1.2.5. Efectele generale ale aplicarii taxelor vamale 33
1.2.5.1. Factorii de influenta în stabilirea nivelului taxelor vamale 33
1.2.5.2. Efectul protectionist al taxelor vamale 34
1.2.6. Dinamica taxelor vamale în România în perioada 1991-2004 40
Capitolul II. Taxele vamale si tehnica vamala 46
2.1. Impunerea vamala 46
2.1.1. Participantii la activitatea de vamuire 47
2.1.2. Categoriile de bunuri supuse vamuirii 51
2.1.3. Fluxul operatiunilor în activitatea de vamuire 51
2.1.4. Statutul vamal al marfii 60
2.1.5. Regiunile vamale 64
2.2. Tariful vamal 72
2.2.1. Tariful vamal – principal mijloc de realizare a impunerii
vamale
72
2.2.2. Principalele nomenclatoare de clasificare a marfurilor utilizate
pe plan international
76
2.3. Teritoriul vamal, zonele vamale 77
2.3.1. Teritoriul vamal 77
2.3.2. Zonele de liber schimb 78
2.3.3. Uniunea vamala 79
2.3.4. Zonele libere 80
2.3.4.1. Definirea si scopul zonelor libere 80
2.3.4.2 Regimul juridic al zonelor libere 82
2.3.4.3. Facilitati si restrictii în zonele libere 83
Capitolul III. Taxele vamale în contextul acordurilor internationale si
al aderarii României la Uniunea Europeana
86
3.1. Acordul General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.) – Organizatia
Mondiala a Comertului (O.M.C.)
86
3.2. Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.) 89
3.2.1. Prezentarea A.E.L.S. 89
3.2.2. Relatiile României cu tarile membre ale A.E.L.S. 91
3.3 Acordul de aderare a României la CEFTA 96
3.4. Acordul de comert liber cu Turcia 98
3.5. Acordul de comert liber cu Republica Moldova 99
3.6. Uniunea Europeana 100
3.6.1. Dezvoltarea integrarii europene 101
3.6.2. Politici si proceduri în comertul cu UE 105
3.6.2.1. Politica comerciala comuna 105
3.6.2.2. Proceduri vamale 107
3.6.2.3. Masuri de protectie comerciala 108
3.6.3. Relatiile României cu UE 109
3.6.3.1. Acordul de asociere a României cu UE 109
3.6.3.2. Costuri si beneficii ale aderarii României la UE 115
Capitolul IV. Studiu de caz 118
Capitolul V. Concluzii si propuneri 121
Bibliografie 129

Extras din proiect

Capitolul 1. Taxele vamale – locul lor în resursele financiare publice

Noile cerinte pe plan mondial asupra relatiilor dintre tari impun schimbari semnificative în toate activitatile: cultural, politic si îndeosebi, economic. Din acest punct de vedere se observa intensificarea relatiilor economice dintre tari, al carui apogeu îl reprezinta formarea uniunilor vamale: asociatii între tari diferite, cu scopul eliminarii taxelor vamale în relatiile de comert exterior dintre tarile membre.

Deschiderea economiei prin liberalizarea schimburilor s-a impus pentru a preveni ineficienta, s-a impus a fi omniprezenta protejarea temporara a structurilor productive ale economiei nationale, pentru a evita încetarea activitatii agentilor economici care puteau deveni rentabili. Luarea deciziilor a impus o anumita prudenta, datorita implicatiilor operatiunilor de comert exterior asupra soldurilor balantei comerciale si a balantei de plati externe. În acest timp, politica vamala a României a fost influentata de protocolurile si acordurile internationale încheiate. În calitate de membra a Acordului General pentru Tarife si Comert, ajustarea taxelor vamale a avut în vedere evaluarea deciziilor tarilor membre. Sustinerea si amplificarea schimburilor economice cu tarile U.E a determinat necesitatea adaptarii la evolutia politicilor vamale comunitare. Prin deciziile luate s-a dorit revizuirea licentelor de import, eliminarea taxelor vamale de export pentru persoanele juridice, reducerea majoritatii cotelor de impunere. Tariful vamal a fost ajustat în mai multe etape si s-a instituit regimul vamal “drawback".

România e o astfel de tara: asezare geopolitica mult râvnita în trecutul istoric, resurse naturale considerabile. În scopul integrarii în U.E., România a adoptat politicile comunitare, deci si politicile vamale (acordarea regimului vamal preferential statelor membre U.E., peste 65 % din schimburile comerciale se realizeaza cu U.E.).

1.1 Taxele vamale – aparitie si evolutii

În strânsa legatura cu formarea si consolidarea statelor în perioada de început a orânduirii sclavagiste se poate vorbi si despre aparitia taxelor vamale.

Numeroase documente istorice au atestat de-a lungul timpului existenta si dezvoltarea impunerilor vamale precum si aparitia unui regim vamal. Astfel, existau taxe care se încasau la frontiere pentru orice fel de marfa, la trecerea mijloacelor de transport prin centrele urbane, cu prilejul vânzarii lor si la iesirea din tara.

Într-o anumita perioada de timp, taxele vamale au constituit aproape sursa principala de venituri în bani si marfuri a domniilor, deoarece se aplicau pe toate marfurile importate, exportate si în tranzit. Regimul taxelor vamale a fost fixat prin conventii, tratate sau privilegii comerciale încheiate de domnii tarilor române cu sefii statelor cu care aveau relatii comerciale precum si cu anumite centre comerciale straine sau asociatii de negustori. Pentru unele categorii de marfuri, se acorda reducere de vami, pentru altele se platea mai mult. Pâna în a doua jumatate a secolului XVI-lea, politica vamala s-a caracterizat prin existenta unor taxe uniforme.

Veniturile aduse de vami au crescut pe masura dezvoltarii comertului intern si extern care era strâns legat de natura relatiilor interstatale.

Dreptul de a fixa si a încasa taxele vamale a fost un atribut domnesc care putea fi însa concedat partial sau arendat oricarui mare proprietar funciar.

Domnii aveau si dreptul de a opri exportul unor produse sau îsi rezervau posibilitatea de a cumpara înaintea altora orice marfa. Perceperea taxelor vamale atât în interiorul tarii, în centrele urbane si alte localitati cât si la frontiera a reprezentat o frâna în dezvoltarea oraselor si a comertului.

Existau mai multe tipuri de vama, si anume: vama principala, vami mari, vami mici (pentru fiecare centru urban), vami de hotar, vami de straja, vami de uscat si vami de apa. Taxele vamale se plateau pe valoare si greutate daca marfurile nu se desfaceau pe loc iar pentru vite, pe cap.