Operatorii de Transport Auto

Argument

Am ales această temă deoarece o consider parte integrantă a pregătirii mele în domeniul de tehnică în transporturi.

Prin transport rutier se înţelege orice operaţiune de transport care se realizează cu vehicule rutiere pentru deplasarea mărfurilor sau a persoanelor chiar dacă vehiculul rutier este, pe o anumită porţiune a drumului, transportat la rândul său pe/de un alt mijloc de transport.

Transportul rutier de mărfuri cât şi transportul rutier de persoane se pot desfăşura în:

• trafic naţional - operaţiune de transport rutier care se efectuează între două localităţi situate pe teritoriul aceluiaşi stat, fără a depăşi teritoriul statului respectiv;

• trafic internaţional - operaţiune de transport rutier care se efectuează între o localitate de plecare şi o localitate de destinaţie, situate pe teritoriul a două state diferite, cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state;

Atât transportul de marfă cât şi cel de persoane, pot îmbrăca forma de:

• transport rutier public – şi anume când transportul rutier este efectuat pe bază de contract, contra plată, de către operatorii de transport rutier care deţin în proprietate sau cu orice alt titlu vehicule rutiere.

• transport in cont propriu - şi anume când transportul se efectueaza fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii al acestuia.

Importanța transportului rutier a crescut datorită construirii unei adevărate reţele de şosele şi a variatelor inovaţii tehnice şi tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanentă a problemelor ecologice, inclusiv pericolul încălzirii globale, cauzată, în parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multă lume să considere că utilizarea autovehiculelor pe şosea ar trebui drastic limitată. Traficul intens, zgomotul şi vibraţiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezintă alte dezavantaje. Transportul rutier constituie şi un mare consumator al unor resurse naturale din ce în ce mai sărace. Faţă de transportul pe căile ferate, transportul rutier are o eficienţă de doar o zecime, atunci când ambele sisteme lucrează la o capacitate maximă.

Folosirea pe scară tot mai largă a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societăţii. Creşterea numărului de automobile deţinute de către persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucrează în mările oraşe, dar cărora nu le place să locuiască într-un mediu urban. Maşinile sunt răspunzătoare şi de acele aglomerări ale traficului rutier care apar mai ales la orele de vârf. Pentru a putea face faţă unui trafic rutier din ce în ce mai intens, a fost necesară construirea unor reţele de şosele mult mai late, ele ducând, însă, şi la o creştere a poluării aerului, a prafului, a zgomotului şi a vibraţiilor.

Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot pătrunde şi în regiunile dificil de străbătut ale planetei, facilitând astfel legăturile şi comunicaţiile, îndeosebi pe distanţe mici şi mijlocii. Repartiţia geografică a căilor rutiere este mai echilibrată decât a celor feroviare şi în consecinţă acestea au preluat o mare parte a transportului de mărfuri, în ţările dezvoltate reprezentând mai mult de 60% din total.

Pentru a înlezni legăturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca şi în cazul transporturilor feroviare.

I. Transporturile rutiere în România

Începând cu anul 1992, Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din România, cu asistenţă acordată de principalele instituţii financiare europene, la care s-a adăugat contribuţia Guvernului României, şi care, până în prezent, s-a concretizat în refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totală de 1.031 km.

Autostrăzi:

• total: 153.170 km

• pavate: 78.117 km (inclusive 113 km de autostrăzi expres)

• nepavate: 75,053 km (1995 est.)

Rețeaua rutieră: Următoarele drumuri naționale fac legătura între România și alte orașe europene importante:

• E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea);

• E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors);

• E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad);

• E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier);

• E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat);

• E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu);

• E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret);

• E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche);

• E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita)