Portul Amsterdam

I. GENERALITĂŢI

Complexul portuar Amsterdam ocupă locul 17 în lume şi locul 5 în Europa, transportând aproximativ 60 milioane tone de mărfuri anual (capacitatea totală a portului este mult mai mare). Are cca 40.000 de angajaţi.

Multe dintre mărfurile tranzitate de Amsterdam, din motive de reducere a costurilor de transport au ajuns să fie produse chiar în incinta acestuia sau în vecinătate, fabricile apărute contribuind la dezvoltare economică locală.

De asemenea, portul este renumit pentru vasele de croazieră. Doar dacă ne referim numai la anul 2000, nu mai puţin de 102 nave transportând mii de pasageri au acostat în danele acestuia, navigând de pe mare şi cca 500 dinspre fluvii şi ape interioare.

II. SCURT ISTORIC

Amsterdamul ca oraş nu a apărut niciodată

într-un document oficial până în Evul Mediu,

astfel neştiindu-se nimic exact depre existenţa

lui în preistorie şi perioada preromana. Totuşi

există o legendă despre apariţia oraşului care

o leagă de povestea a 2 pescari care au fost surprinşi

pe mare de o furtună puternică în timp ce pescuiau împreună cu câinele lor; au naufragiat şi şi-au construit un refugiu în zonele mlăştinoase, la vărsarea râului Amstel în estuarul Zuider Zee (cunoscut şi ca IJ). Această aşezare fondată de cei 2 pescari şi familiile lor care li s-au alăturat mai târziu, pare a constitui originea oraşului Amsterdam. Ei au pus bazele unui sat la gura râului Amstel şi de asemenea au construit un dig pentru a-şi proteja locuinţele de ape. De aici a derivat numele oraşului, Amstelledamme (digul de pe Amstel) care mai târziu a devenit Amsterdam. În 1275 oraşul apare pentru prima dată menţionat într-un document oficial, într-o cartă din 27 octombrie 1275, în care lordul Floris al V-lea, conte al Olandei, a garantat scutirea de taxe şi dreptul la comerţ liber locuitorilor: <<homines manentes apud Amstelledamme>>. Amstellledamme s-a dezvoltat pe maurile Amstelului şi chiar de la începutul existentei sale locuitorii au ştiut să profite de faptul acesta şi să facă din apa un mijloc de existenţă. Poziţia geografică favorabilă şi munca grea depusă de aceştia au făcut ca micul sat să devină un mare centru comercial, un port foarte important, cu un comerţ înfloritor cu oraşele din bazinul baltic şi cel mediteranean.

Până în secolul al XVII-lea vasele negustorilor olandezi ajungeau până la Marea Nordului navigând pe braţele fluviului Zuider Zee. Depunerile permanente de aluviuni în golf a îngreunat progresiv navigaţia până la blocarea acesteia. În anul 1918 însă, s-a găsit o soluţie pentru această situaţie, construindu-se Canalul. Dar nu după mult timp cerinţele Amsterdamului au depăşit capacitatea Canalului Olandez, rezultând în construirea unei căi navigabile directe între port şi Marea Nordului. Lucrările au început în 1872 şi s-au derulat pe durata a 4 ani. Pentru acea vreme canalul de 18 m era cea mare realizare în materie de construcţii pe apă. Astfel Amsterdam era pregătit şi deschis concurenţei cu Rotterdam, redeschizându-se cheul comercial.

Portul Amsterdam şi canalul prin care acesta este legat de Marea Nordului constituie două bazine acvatice protejate de efectele mareelor. Practic lungimea totală a danelor de acostare construite pe o insulă artificială, ajunge la 40 Km.

III. ACTUALITATE

Portul Amsterdam - rezultate excelente în anul 2008

Zona portuară Amsterdam (compusă din porturile Velsen/IJmuiden, Beverwijk, Zaanstad si Amsterdam) a dovedit şi în anul 2008 o performanţă ridicata. Cantitatea de marfuri operată a crescut cu 4%, de la valoarea de 87,4 milioane tone în 2007 la 90,9 milioane tone în 2008. Creşterea cea mai mare s-a înregistrat chiar în portul Amsterdam, cu un procent de 7% a cantităţii de marfuri operate, de la 67,9 milioane tone în 2007, la 72,4 milioane tone în 2008.

Aceste cifre preliminare au fost făcute publice de către Preşedintele Portului Amsterdam, domnul Hans Gerson în cadrul Recepţiei de Anul Nou a autorităţii portuare şi a Asociaţiei Patronale din Amsterdam, în data de 8 ianuarie 2009. "Performanţa foarte bună atinsă în primele 10 luni ale anului 2008 nu a putut fi menţinută şi în ultimele două luni. Dar pe durata întregului an, rezultatele au fost remarcabile comparativ cu alte porturi, ca de exemplu zona Hamburg-Le Havre. Aceste rezultate bune sunt în principal chiar pentru portul Amsterdam. Pe parcursul ultimilor trei ani, creşterea în procente s-a diminuat : 13,4% în 2006, 7,1% în 2007 şi 7% în 2008.

Aceasta înseamnă că, de asemenea, creşterea transportului pe mare prin ecluza de la Ijmuiden depăşeşte cu mult cele mai recente previziuni făcute de Biroul Olandez pentru Analiza Politicilor Economice. Chiar dacă luăm în considerare reducerea creşterilor prognozată pentru 2009, se impune în mod clar luarea deciziei de construire a unei noi ecluze, ca o masură urgenta", a declarat Hans Gerson.

În ceea ce priveşte cifrele pentru principalele grupe de marfă, anul 2008 a adus următoarele modificări, comparativ cu 2007 : tranzitul de carbune - în scadere cu 4,2% ; tranzitul de produse petroliere - în crestere cu 15,3%, aceasta datorită creşterii exporturilor către Statele Unite şi mărirea capacităţilor de stocare pe care le deţin diferitele companii petroliere din portul Amsterdam; tranzitul de containere a crescut cu 10,2% ; numărul de nave maritime de croazieră a înregistrat o valoare mai mare cu 50% ; numarul de nave fluviale de croazieră s-a diminuat cu 2,6%, aceasta totuşi în condiţiile în care navele mai vechi au fost înlocuite cu unele de capacitate mai mare.