Poșta Romană

ARGUMENTUL

Poşta Romană, are scopul de a oferi servicii performante în orice moment, de la simpla expediere a unei scrisori, până la furnizarea unor servicii moderne, bazate pe cele mai noi tehnologii. Astfel, deţine un rol extrem de important, ceea ce demonstrează că şi activitatea desfăşurată de aceasta este la fel de importantă, iar datorită importanţei activităţii şi personalul are atribuţii şi norme clare ce trebuiesc respectate ca atare.

Scopul lucrării constă în cunoaşterea structurii şi principiului de funcţionare a structurii sistemului poştal, iar în prim plan am studiat procesul tehnologic al mandatelor poştale interne.

Procesul tehnologic de prezentare a mandatelor poştale interne este reprezentat de o serie de sarcinii fie ale lucrătorilor poştali, fie a clienţilor, sarcini ce trebuie să fie bine cunoscute pentru evitarea apariţiei unor probleme, dar şi pentru bună desfăşurare a activităţi.

În primul capitol, al acestei lucrări am realizat prezentarea generală a Poştei Romane, arătând importanta activităţi într-un mod clar, precizând că Poşta Romană este furnizor unic de serviciu universal în orice punct de pe teritoriul României. Am prezentat mai apoi un scurt istoric, în vederea conştientizări evoluţiei Poştei Romane, dar şi obiectul de activitate, concretizând serviciile poştale pe care le oferă.

De asemenea am redactat structura organizatorică pentru a pune în evidenţă organizarea Poştei Romane şi legislaţia poştala. Reţeaua teritorială a Poştei Române asigură accesul la serviciile companiei pentru cca. 15 milioane de clienţi pe lună fapt ce dovedeşte că structura operaţională e bine dezvoltată.

În capitolul al doilea, am prezentat mandatele poştale, care sunt trimiteri înregistrate şi prin care subunităţile poştale remit la destinaţie sumele de bani în lei încredinţate de expeditori. Am specificat serviciile suplimentare, serviciile asociate, dispoziţiile ulterioare ale expeditorului, formularele necesare la prezentarea mandatelor poştale, redactarea adresei, achitarea mandatelor, termenul de păstrare al mandatelor la dispoziţia destinatarului şi timpul de circulaţie a acestora.

În capitolul trei şi ultimul de altfel, am prezentat procesul tehnologic privind operaţiunile de prezentare şi achitare a mandatelor poştale interne, unde am precizat atribuţiile oficiantului de la ghişeul poştal privind, pregătirea locului de muncă, prezentarea mandatelor poştale interne(bucată cu bucată şi în serie), operaţiunile de la sfârşitul programului de lucru, prelucrarea la sosire, achitarea mandatelor poştale interne, trimiterea la păstrare, încheierea şi expedierea conturilor şi operaţiunile efectuate la încheierea programului de lucru.

Eu am ales această temă pentru că îmi oferă posibilitatea de a-mi crea abilităţi practice de lucru în specializarea tehnician în activităţi de poştă, dar şi cunoaşterea aprofundată a scrierii corecte a unui formular, respectarea regulilor şi utilizarea corectă a aparaturii necesare desfăşurări activităţii poştale.

Capitolul I.

Prezentarea generală a Companiei Naţionale

Poşta Româna S.A.

C.N. Poşta Română S.A. este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale şi se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale(75 la sută din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea(25 la sută din pachetul de acţiuni).

Este operatorul în domeniul serviciilor poştale, participă pe piaţa liberă a serviciilor de poştă şi presă cu valoare adăugată în calitate de concurent şi desfăşoară şi alte activităţi colaterale, necesare realizării în condiţii de rentabilitate a obiectului său principal de activitate, respectiv comerţ exterior, aprovizionare, cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională, servicii medicale, învăţământ, socio-culturale etc.

1.1. Scurt Istoric

Poşta de pe meleagurile româneşti este cunoscută încă din Evul Mediu. Ea a fost înfiinţată din nevoia de a transmite poruncile voievozilor până la limitele teritoriului aflat în stăpânirea lor. Curierii domnului se slujeau de cai, pe care locuitorii satelor şi oraşelor tranzitate erau obligaţi să-i pună la dispoziţie.

Primul document privind existenţa serviciilor poştale pe teritoriul ţării noastre este "Hrisovul" dat de domnitorul Mircea cel Bătrân, în anul 1399, la Giurgiu. Prin acesta, localităţile erau obligate să pună la dispoziţia curierilor domneşti mijloace de transport, cai şi căruţe pe două roţi, numite olace. La începutul ei, poşta cuprindea mai ales serviciul de transport al călătorilor şi al corespondenţei oficiale a domnilor şi mărilor dregători.

Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de "Lege telegrafo-poştală" a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu.

După anul 1989, au avut loc profunde transformări în administraţia centrală a statului, reflectate în ramura noastră prin înfiinţarea Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, denumit ulterior Ministerul Comunicaţiilor.

Conducerea activităţii operaţionale, a fost creată în luna septembrie 1990 Regia Autonomă "ROMPOSTTELECOM", care a funcţionat până în luna iunie 1991, prin această măsură fiind realizată separarea între organul de reglementare şi operatorul serviciilor.

Prin Hotărârea nr. 448 din luna iunie 1991, Guvernul României dispune desfiinţarea R.A. "Romposttelecom" şi separarea activităţilor prin înfiinţarea a patru regii autonome, şi anume: R.A. Poşta Româna, R.A. RomTelecom, R.A. Radiocomunicaţii şi Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor.

Prin Hotărârea nr. 371 din luna iulie 1998, Guvernul României a dispus transformarea R.A. Poşta Română în societate comercială, cu denumirea Compania Naţionala "Poşta Română" S.A. Prin aceeaşi hotărâre, a fost stabilit "Actul constitutiv" al C.N. Poşta Română S.A.