Cuprins
- 1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie 3
- 1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tenhologicitatii acesteia 3
- 1.1.1.Rolul functional si solicitarile piesei 3
- 1.1.2. Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie 5
- 1.1.3 Analiza tehnologicitatii constructiei piesei 7
- 1.2 Analiza justificata a materialului pentru executia piesei 7
- 1.3. Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. Stabilirea preliminara a tipului (sistemului) de productie 8
- 1.3.1. Calculul fondului anual real de timp (Fr) 8
- 1.3.2. Calculul planului productiei de piese (Npp) 8
- 1.3.3. Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice 9
- 1.3.4. Stabilirea preliminara a tipului (sistemului) de productie 9
- Capitolul 2. Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de 10
- obtinere a semifabricatului 10
- 2.1 Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei optime 10
- 2.2 Stabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separate 14
- 2.3 Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului semifabricatului 15
- 2.4 Intocmirea planului de operatii pentru executarea semifabricatului 15
- Capitolul 3. Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si control a piesei 16
- 3.1 Analiza proceselor tehnologice similar existente 16
- 3.2 Alegerea utilajelor tehnologice 17
- 3.6 Adoptarea schemei de bazare și fixare a piesei și a dispozitivelor ce asigură realizarea acesteia 21
- Capitolul 4. Determinarea regimurilor optime de așchiere 27
- 4.1. Noţiuni generale 27
- 4.3 Elementele componente ale regimului de aşchiere 30
- 4.3.1. Alegerea sculei 30
- 4.3.2. Alegerea adâncimii de aşchiere 31
- 4.3.3. Alegerea avansului 31
- 4.3.4. Determinarea vitezei de aşchiere 33
- Capitolul 5 Calculul necesarului de forță de muncă, de utilaje, S.D.V-uri și materiale 35
- 5.1 Calculul necesarului de forță de muncă 35
- 5.2 Calculul necesarului de utilaje 38
- 5.3 Calculul necesarului de S.D.V- uri 39
- 5.3.1 Calculul necesarului de scule 39
- 5.3.2 Calculul necesarului de dispozitive și verificatoare 40
- Capitolul 6.Calculul costurilor de fabricatie 41
- 6.1. Structura generala a costului de fabricatie 41
- 6.2. Cheltuielile directe 41
- 6.2.1 Costul materialului 41
- 6.2.2.Costul manoperei 41
- 6.3.Cheltuielile indirecte 42
- 6.3.1.Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor 42
- 6.3.2 Cheltuieli generale ale sectiei 43
- 6.4. Calculul costului piesei si al pretului piesei 43
- Capitolul 7 Bibliografie 45
Extras din proiect
1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie
1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tenhologicitatii acesteia
1.1.1.Rolul functional si solicitarile piesei
– rol functional:
* transforma, prin intermediul bielei, miscarea de translatie a pistonului in miscareade rotatie;
* transmite consumatorului (elice, generator) momentul motor efectiv generatde forta de presiune a gazelor
* insumeaza lucrul mecanic dezvoltat pe fiecare cilindru
– parti componente :
Arborele cotit se compune dintr-o succesiune de coturi in numar egal cu i (numarul de cilindri la moatoarele in linie) sau i/2 (pentru motoarele cu cilindri inV). La randul sau, un cot al arborelui cotit se compune din fus palier, fusmaneton si brat.
Fusul palier reprezinta, impreuna cu lagarul din motor, elementul de sprijin princare se asigura transmiterea fortelor si momentelor de dezechilibru ale motoruluicatre rama de fundatie si de acolo catre structura de rezistenta a motorului.
Fusul maneton face legatura cu restul echipamentului mobil prin intermediulbielei, al carei cap se monteaza pe acest fus.
Bratele sunt elemente de legatura intre cele doua fusuri.In functie de solutia tehnica de echilibrare aleasa in prelungirea bratelor (parteadinsprea palier) se pot afla contragreutati calate corespunzator. Partea prin carese transmite momentul motor efectiv consumatorului se numeste partea posterioara a arborelui cotit, in timp ce partea opusa se numeste partea frontala.
La motoarele navale de propulsie si, uzual la auxiliare, partea frontala siposterioara corespund directiei prova-pupa.La partea posterioara se afla volantul de uniformizare a miscarii de rotatie aarborelui cotit, a carei coroana dintata poate intra in angrenare cu virorul. Spreapartea frontala se afla o roata dintata ce transmite miscarea catre sistemul dedistributie (arborele cu came).
La motoarele semirapide de puteri mici, arborele cotit angreneaza si uneleagregate de pe sistemele aferente motorului (pompa de ungerem racire,agregatul de supraalimentare, etc.). La unele motoare navale, la partea frontala(capatul liber al arborelui cotit) se poate monta un amortizor de vibratii tosionala(uzual de tip Holset), iar la cele moderne si pentru vibratii axiale.
Fig.1
1. parte frontală unde se monteaza roata dinţată care antreneaza mecanismul de distributie; 2. fusurile paliere în jurul carora se învârte arborele cotit; 3. fusurile manetoane de care se prind bielele;4. bratele arborelui cotit; 5. contragreutati de echilibrare; 6. flansa arborelui cotit pe care se monteaza volantul; 7. volantul.
– solicitarile la care este supus arborele cotit :
Sub acţiunea forţelor de presiune a gazelor şi a forţelor de inerţie, în elementele arborelui cotit apar solicitari de întindere, compresiune, încovoiere şi răsucire. În zona fusurilor, care constituie,în general, parţi componente ale unor lagăre de alunecare, soliciatrea la uzură este mai intensă ceea ce a impus trasarea prin corpul arborelui a unui canal de aducere a uleiului la fiecare fus în parte. Tot pentru reducerea uzurii fusurilor paliere unele soluţii constructive prevăd utilizarea unor lagare cu rulmenţi de rostogolire ceea ce a condus fie la crearea unor raze ale acestor fusuri de marimea braţelor manetoane (soluţie folosită la unele autocamioane şi autobuze), fie utilizarea unui arbore cottit asamblat din mai multe bucăţi (soluţie folosită pentru autoturisme de litraj mic). Având în vedere aceste solicitări în funcţionare, se impune alegerea unor materiale care să permită realizarea unei duritaţi superficiale mari a fusurilor.
Fig. 2 Deformatia unui cot al arborelui cotit din cauza solicitarilor de incovoiere
Sub acţiunea acestor forţe arborele cotit se deformează. Deformaţiile trebuie să fie minime pentru a nu perturba funcţionarea motorului. Se apreciază că înclinarea fusului palier în raport cu axa geometrică nu trebuie să depăşească +- 2mm pentru a nu compromite pelicula de ulei.
1.1.2. Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie
– Dimensiuni principale nominale .
In construcţia unui arbore cotit trebuie să se aibă în vedere toate cerinţele funcţionale, siguranţăîn funcţionare decalarea uniformă a funcţionării cilindrilor, echilibrajul optim, lungimea şi masaredusă, tehnologia de execuţie cât mai simplă şi preţ redus.
In general, la MAS şi MAC se adoptă construcţii de arbori cotiţi la care fiecare fus maneton esteîncadrat de fusuri paliere, în care caz se asigură o rigiditate optimă.Poziţia fusurilor manetoanese alege în funcţie de ordinea aprinderii şi a unui e-chilibraj cât mai complet.Lungimea totală a arborelui cotit este determinată de distanţa dintre cilindri şi capătul liber.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect FRA - Arbore Cotit.doc