Proiect TCVN

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Transporturi
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 5778
Mărime: 310.45KB (arhivat)
Puncte necesare: 7
ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ CATEDRA DE ARHITECTURA NAVALĂ

Extras din proiect

1. Trasarea planului de forme

Etapele trasării planului de forme prin utilizarea transversalului carenei navei sau modelului de referinţă sunt:

a) Stabilirea dimensiunilor principale ale navei de proiectat. Cunoscându-se dimensiunile navei de referinţă: LCWL0=136m; B0=21,5m; T0=8m; D0=10,5m şi coeficientul de micşorare kl=0,86, se calculează dimensiunile navei de proiectat astfel:

LCWL= kl•LCWL0= 0,86•136 m= 116,96 m

B= kl•B0= 0,86•21,5 m= 18,49 m

T= kl•T0= 0,86•8 m= 6,88 m

D= kl•D0= 0,86•10,5 m= 9,03 m

b) Alegerea scării. Ţinând cont de dimensiunile navei de proiectat, scara aleasă pentru trasarea planului de forme este 1:100.

c) Trasarea caroiajului. Întreaga construcţie se face pe acelaşi format astfel: caroiajul longitudinalului în partea stângă, caroiajul transversalului în partea dreaptă, iar caroiajul orizontalului în partea stângă, situat sub cel al longitudinalului.

d) Trasarea cuplelor teoretic până la CWL. Pentru a simplifica reprezentarea, cuplele teoretice din zona pupa se raportează la jumătatea stângă, iar cele din zona prova la jumătatea dreaptă a caroiajului transversalului. Din motive de simetrie ele se trasează numai într-un bord, mai puţin cupla maestră care se trasează în întregime.

e) Trasarea liniei punţii în bord. Dacă nu sunt indicaţii precise, se poate utiliza următoarea modalitate de trasare a LPB:

- se măsoară înălţimea de construcţie D, pe proiecţia cuplei maestre în longitudinalul planului de forme, iar prin punctul obţinut se trasează segmentul de dreaptă orizontal având lungimea LCWL;

- se împarte segmentul astfel obţinut în 6 intervale de lungimi egale, şi se obţin 7 puncte numerotate de la pupa spre prova cu 1, 2, …, 7;

- săgeţile LPB corespunzătoare celor 7 puncte se calculează cu ajutorul relaţiilor aproximative:

f1= 8,33•LCWL+254= 8,33•116,96 m+254= 1228,2768 mm;

f2=3,70•LCWL+113= 3,70•116,96 m+113= 545,752 mm;

f3=0,93•LCWL+28,5= 0,93•116,96 m+28,5= 137,2728 mm;

f4=0;

f5¬=1,85•LCWL+56,5= 1,85•116,96 m+56,5= 272,876 mm;

f6=7,48•LCWL+226= 7,48•116,96 m+226= 1100,8608 mm;

f7=16,66•LCWL+508= 16,66•116,96 m+508= 2456,5536 mm;

în care: LCWL se introduce în metri, iar rezultatele se obţin în mm;

- valorile săgeţilor calculate cu relaţiile de mai sus, transformate în m, se măsoară pe verticalele ridicate din punctele 1, 2, …, 7 şi se obţin punctele prin care se trasează LPB.

f) Trasarea liniilor etravei şi etamboului.

g) Trasarea cuplelor teoretice până la nivelul liniei punţii în bord şi proiecţiei acestei linii pe transversalul planului de forme.

h) Trasarea liniei punţii în planul diametral. În acest scop se utilizează săgeţile calculate cu relaţia:

,cu i=0, 20 şi k=30..50 (k=50 pentru vrachiere)

Cupla Bi,max fi= Bi,max k

i) Trasarea plutirilor şi a proiecţiei liniei punţii în bord pe orizontalul planului de forme.

j) Trasarea longitudinalelor în longitudinalul planului de forme.

k) Trasarea curbei de balansare sub orizontalul planului de forme. În acest scop se folosesc diagonalele de balansare din transversalul planului de forme.

2. Calculul de carene drepte

Calculul de carene drepte are ca scop determinarea volumului carenei şi a coordonatelor centrului de carenă pentru orice plutire dreaptă cuprinsă între PB şi PL. De asemenea unele date rezultate din urma acestui calcul sunt necesare în studiul stabilităţii. Datorită geometriei complexe a corpului navei se utilizează metode aproximative de integrare, cum sunt: metoda trapezelor, metoda Cebâşev şi metoda coordonatelor polare. Pentru calculul de carene drepte voi folosi metoda trapezelor de integrare aproximativă. Întrucât nava are bulb la prova, calculul elementelor geometrice rezultate din integrarea pe lungime, corespunzătoare plutirilor care cuprind bulbul, se face separat pentru corpul navei până la cupla teoretică 20 şi pentru bulb. Cu rezultatele obţinute se determină în final valorile acestor elemente pentru întreg corpul navei. În acest scop lungimea LB=2,709 m a bulbului se împarte în 4 intervale de lungime λB=0,67725 m prin intermediul cuplelor transversale i’=0', 4' (cupla 0’ coincide cu cupla teoretică 20). Această metodă presupune parcurgerea a şapte etape.

Preview document

Proiect TCVN - Pagina 1
Proiect TCVN - Pagina 2
Proiect TCVN - Pagina 3
Proiect TCVN - Pagina 4
Proiect TCVN - Pagina 5
Proiect TCVN - Pagina 6
Proiect TCVN - Pagina 7
Proiect TCVN - Pagina 8
Proiect TCVN - Pagina 9
Proiect TCVN - Pagina 10
Proiect TCVN - Pagina 11
Proiect TCVN - Pagina 12
Proiect TCVN - Pagina 13
Proiect TCVN - Pagina 14
Proiect TCVN - Pagina 15
Proiect TCVN - Pagina 16
Proiect TCVN - Pagina 17
Proiect TCVN - Pagina 18
Proiect TCVN - Pagina 19
Proiect TCVN - Pagina 20
Proiect TCVN - Pagina 21
Proiect TCVN - Pagina 22
Proiect TCVN - Pagina 23
Proiect TCVN - Pagina 24
Proiect TCVN - Pagina 25
Proiect TCVN - Pagina 26
Proiect TCVN - Pagina 27
Proiect TCVN - Pagina 28
Proiect TCVN - Pagina 29
Proiect TCVN - Pagina 30
Proiect TCVN - Pagina 31
Proiect TCVN - Pagina 32
Proiect TCVN - Pagina 33
Proiect TCVN - Pagina 34
Proiect TCVN - Pagina 35
Proiect TCVN - Pagina 36
Proiect TCVN - Pagina 37
Proiect TCVN - Pagina 38
Proiect TCVN - Pagina 39
Proiect TCVN - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • Proiect TCVN.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul de propulsie la prova navelor - bowthruster

INTRODUCERE SCURT ISTORIC AL NAVELOR, PREZENTARE TEMA  FUNDAMENTARE TEORETICA 1.1 Scurt istoric al navelor Navigare necesse, vivere non...

Arhitectură Navală

TEMA DE PROIECT Pornind de la urmatoarele date initiale: - Lungimea intre perpendiculare a navei - Lpp = 112 m - Rapoartele intre dimensiuni...

Modelarea și Simularea Funcțională a Elicei și Corpului Navei pentru o Instalație de Propulsie cu Elice cu Pale Orientabile la o Navă Cargou de 5000 TDW

CAPITOLUL 1 STABILIREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE CORPULUI NAVEI ŞI VERIFICAREA LOR 1.1. Determinarea dimensiunilor principale ale corpului...

Rezistența la înaintare a navei

1. CALCULUL REZISTENTEI LA INAINTARE O nava difera fata de alte structuri mari ingineresti prin faptul ca, in afara altor functiuni pe care...

Teoria Propulsorului

performantelor de propulsie si alegerea motorului. Alegerea motorului -determinarea puteri effective de remorcare tinand cont reserve de putere...

Proiect la transporturi interne și internaționale

Calculul indicatorilor de utilizare a materialului rulant aferent traficului feroviar de marfuri Problema Pe teritoriul unei regionale de cale...

Arhitectură navală

1. Formulati cerintele necesare pe care arhitectul naval le solicita pentru a starta un proiect de nava. Puterea totala instalata; Tipul...

Caracteristicile Generale ale Remorcherului

Capitolul I DESCRIEREA GENERALĂ A NAVEI 1.1.NOTIUNI GENERALE DESPRE REMORCHER. Caracterizarea din punct de vedere valoric a geometriei corpului...

Ai nevoie de altceva?