Cuprins
- Partea I 2
- Capitolul 1. Alegerea unui număr adecvat de modele similare de automobile (minim 7 modele), analiza particularităţilor lor constructive şi a principalelor caracteristici dimensionale, masice si energetice. Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta, conform cerinţelor temei 2
- Introducere 2
- 1.1 Analiza parametrilor dimensionali 3
- 1.2. Analiza parametrilor masici 7
- 1.3. Analiza parametrilor energetici 9
- 1.4. Analiza performanţelor dinamice şi de consum 12
- 1.5. Analiza particularităţilor constructive ale modelelor similare 14
- 1.5. Stabilirea modelului de referinţă 16
- Anexa 1 17
- Capitolul 2.Studiul organizării generale şi a formei constructive pentru automobilul impus prin temă 19
- 2.1.Determinarea principalilor parametrii dimensionali şi masici ai automobilului, precum şi a subansamblurilor acestuia 19
- 2.2.Determinarea formei şi a dimensiunilor spaţiului util, inclusiv a interiorului postului de conducere 28
- 2.3.Întocmirea schiţei de organizare generală 35
- 2.4.Determinarea poziţiei centrului de masă al autovehiculului 37
- 2.5.Alegerea anvelopelor şi a jantelor 41
- Capitolul 3.Determinarea coeficientului de rezistenţă la rulare a pneurilor, a coeficientului de rezistenţă a aerului, a ariei secţiunii transversale maxime şi a randamentului transmisiei 42
- 3.1.Determinarea coeficientului de rezistenţă la rulare a pneurilor 42
- 3.2. Determinarea ariei secţiunii transversale maxime a autovehiculului 44
- 3.3. Determinarea coeficientului de rezistenţă a aerului 45
- 3.4. Determinarea randamentului transmisiei 45
- Capitolul 4. Determinarea rezistenţelor la înaintare şi a puterilor corespunzătoar, în funcţie de viteza autovehiculului 46
- Capitolul 5. Predeterminarea caracteristicii de turaţie la sarcină totală a motorului, din condiţia de viteză maximă în palier, alegerea motorului şi precizarea principalilor parametrii ai motorului ales 50
- 5.1. Predeterminarea caracteristicii la sarcină totală a motorului din condiţia de atingere a vitezei maxime la deplasarea autovehiculului în palier 50
- 5.2. Alegerea motorului şi prezentarea caracteristicii sale la sarcină totală 53
- Anexa 2 55
- Capitolul 6. Predeterminarea şi definitivarea raportului de transmitere al transmisiei principale. Predeterminarea raportului de transmitere al primei trepte a schimbătorului de viteze 56
- 6.1. Predeterminarea şi definitivarea raportului de transmitere al transmisiei principale 56
- 6.2. Predeterminarea raportului de transmitere al primei trepte a schimbătorului de viteze (is1) 60
- Partea a II a 61
- Capitolul 1. Studiul tehnic al soluţiilor constructive posibile pentru ambreiaj şi alegerea variantei care se va proiecta 61
- 1.1. Rol, condiţii, alcătuire, clasificare 61
- 1.2. Principiul de funcţionare al ambreiajului mecanic 66
- Capitolul 2. Calculul de dimensionare şi verificare a garniturilor de frecare ale ambreiajului 72
- Capitolul 3. Calculul şi proiectarea principalelor componente ale ambreiajului 75
- Capitolul 4. Calculul şi proiectarea sistemului de acţionare al ambreiajului 82
- Bibliografie 85
Extras din proiect
Partea I
Capitolul 1. Alegerea unui număr adecvat de modele similare de automobile (minim 7 modele), analiza particularităţilor lor constructive şi a principalelor caracteristici dimensionale, masice si energetice. Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta, conform cerinţelor temei.
Introducere
Coupé-ul (din franceză coupér = a taia) este un stil de caroserie închis. Nu se poate da o definire precisă a termenului de ’’coupé ’’ deoarece aceasta diferă de la producător la producător. Autoturismele coupé sunt adesea autoturisme sport sau variantele sport ale autoturismelor sedan cărora li s-au redus numărul de uşi de la patru la două şi cu o inchidere mai bruscă, de exemplu: scaunul din spate al unui autovehicul coupé este amplasat mai în faţă decât într-un autoturism sedan standard.
În secolul al 19-lea un coupé era considerată o căruţă cu patru roţi trasă de cai, care era tăiată în aşa fel ca să elimine scaunul de lângă cel ce conducea caruţa, amplasându-l pe acesta pe un scaun in afara caroseriei iar înăuntrul acesteia a fost amplasată o bancheta pentru două persoane. De obicei, acest tip de căruţă avea un panou de sticlă in faţa pasagerilor.
Coupé-urile au in general două uşi, chiar dacă cei ce fabrică autovehicule oferă si coupé-uri în patru sau în trei uşi şi hatchback-uri coupé (cinci uşi).
Asociaţia inginerilor auto disting un coupé faţă de un sedan in primul rând prin volumul din interiorul acestuia. Aceştia susţin că un coupé este acel autoturism al cărui volum interior este mai mic de 0.93 m³, dar cele două se mai pot diferenţia şi datorită construcţiei acestora şi anume, un sedan are în componenţa scheletului caroseriei trei stâlpi: A(stâlpul din faţă ce susţine parbrizul), B(stâlpul dintre uşi) şi C(suportul lunetei) iar un coupé are în componenţă doar stâlpii A şi B.
Astăzi, coupé-urile au devenit mai mult un termen de marketing pentru fabricanţii de autovehicule. Ei atribuie acest termen tuturor vehiculelor cu două, trei sau chiar patru uşi deoarece termenul de coupé denotă lux si sportivitate, asta in general, deoarece autoturismele coupé sunt văzute mai sportive decât sedan-urile.
Conform temei de proiectare, alegerea modelelor similare se va face în funcţie de tipul caroseriei şi anume coupé şi de viteza maximă la care acestea ajung – 220 km/h cu o toleranţa de -10% si +10%. Pentru alegerea modelului de automobil de proiectat, caracteristicile principale ale modelelor se vor centraliza în tabele şi se vor alcătui histograme cu datele din tabele. Autovehiculele selectate vor fi înnumărate de la stânga la dreapta cu cifre.
Aceste date for fi centralizate în Anexa 1, aflată la sfârşitul capitolului 1.
Renault Mégane Coupé Peugeot
407 Mazda MX-5 Opel GT Mercedes Benz SLK Opel Tigra Twintop Audi TT Coupé BMW Z4 Ford Focus Coupé
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.1 Analiza parametrilor dimensionali
Parametrii dimensionali se referă la mărimile autovehiculelor şi anume: lungime, lăţime, înălţime, console faţa şi spate, encartament, ampatament, gardă la sol, unghiuri de atac şi degajare, raze transversale şi longitudinale de trecere.
În tabelul 1.1. se vor prezenta dimensiunile de gabarit pentru cele nouă modele similare.
Modele similare Renault Mégane Coupé Peugeot
407 Mazda MX-5 Opel GT Mercedes Benz SLK Opel Tigra Twintop Audi TT Coupé BMW Z4 Ford Focus Coupé
Lungime [mm] 4485 4815 4020 4100 4103 3921 4041 4091 4509
Lăţime [mm] 1811 1868 1720 1813 1777 1685 1764 1781 1834
Înălţime [mm] 1434 1400 1255 1274 1296 1364 1349 1299 1456
Tabel 1.1.
Grafic 1.1. Lungimea, înalţimea şi lăţimea modelelor similare
Se observă că atât lungimea cât si lăţimea si înălţimea sunt aproape egale singurele diferenţe mai mari fiind la lungime unde se observă că Peugeot-ul 407 este cel mai lung iar Opel Tigra este cel mai scurt, între cele două autovehicule fiind o diferenţa de aproape un metru.
Din tabelul 1.2. reies dimensiunile care reflectă organizarea autovehiculului.
Bibliografie
Prof. univ. dr. ing. Cristian Andreescu - Curs DINAMICA AUTOVEHICULELOR.
http://www.carfolio.com
http://www.rri.se
V. Mateescu – Compunerea, organizarea şi propulsia automobilelor
Prof. univ. dr. ing. M. Oprean – curs Transmisii penrtu Autovehicule
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea Generala si Funtionala Privind Dinamica Tractiunii si Ambreiajului pentru un Automobil
- auto de plotat.dwg
- AUTO final bun.docx
- lateral.png
- pentru centre.dwg