Proiectarea sistemului de transport în transportul de marfă

Introducere.

Transportul este una din cele mai mari şi complicate sisteme, cu care ne ciocnim la organizarea vieţii social-economice. Numărul mare de relaţii sistemice restrâng libertatea activităţii operative şi necesită evidenţa acţiunilor la proiectarea sistemelor de transport. Căutarea soluţiilor optimale, care permit economiei ţării să execute transporturile necesare cu cheltuieli minimale, în prezent este o problemă primordială.

Teoria sistemelor de transport examinează legităţile proesului de transport şi metodele de optimizare. În baza acestei teorii se planifică, se execută transportul şi se conduce cu acest proces.

Planificarea transportului de mărfuri se înfăptuieşte în baza comenzilor expeditorilor, ţinîndu-se cont de capacităţile de transportare a întreprinderilor de transport auto (ÎTA). Sistemele de transport proiectate sunt cu atît mai optimale cu cît numărul comenzilor de transport este mai mare.

Analiza procesului de transport arată, că în sistema de organizare a transportului de mărfuri sunt o serie de neajunsuri esenţiale, care sunt urmare a înţelegerii incorecte a legităţilor , care funcţionează în sitemele de transport a nivelului inferior (rutele de transportare a mărfurilor). Aceasta duce la planificarea nemotivată a necesităţilor de resurse pentru îndeplinirea procesului de transport.

În comparaţie cu alte ramuri, economia resurselor la producerea producţiei în transport poate fi atinsă la etapa planificării procesului de transport, întrucât procesul de executare a transportării, producţia de transport se produce odată cu consumul ei.

Capitolul I

Sistemele de transportare a încărcăturilor.

Sub noţiunea de sistem de transport se subînţelege un complex de obiecte reale, inclusiv relaţiile între ele, ce se utilizează pe un anumit teritoriu pentru executarea comenzilor de transport.Cercetînd sistemele de livrare a mărfurilor, din punct de vedere a organizării şi dirijării transportului auto, putem observa că orice sistem de transport reprezintă o îmbinare de mijloace şi căi de comunicare, de asemenea puncte de încărcare-descărcare, subdiviziuni de analiză, planificare şi dirijare a procesului de prelucrare şi livrare a mărfurilor.

Procesul de transport reprezintă în sine operaţiunile cu încărcăturile (obiecte de muncă) şi unităţile de transport, în rezultatul cărora acestea îşi schimbă locul în spaţiu. În condiţiile organizării şi ordinul repetării unele procese de transport individuale se caracterizează cantitativ.

Prin transport de masă se subînţelege transportul în cantităţi mari de mărfuri omogene

Producţia în activitaea de transport nu este schimbarea capacităţii obiectelor de muncă, dar este transferarea de la locul de producere la locul de prelucrare ulterioară sau consum. Deoarece un efect pozitiv al procesului de transport este transportarea de sinestătătoar a încărcăturilor, producţia în transport se îfăptuieşte şi se consumă concomitent şi deci nu poate fi stocată.

Principala caracteristică a producţiei în transport este faptul că, transportarea încărcăturii nu poate fi înfăptuită parţial, procesul de transportare poate fi socotit finisat doar atunci cînd încărcătura este descărcată la depozitele destinatarului. De aceea procesul de transport trebuie studiat ca un sistem cu stare discretă, adică creşterea producţiei de transport are loc nu fără întrerupere, dar cu salturi.

Ruta de transport se numeşte o cale aleasă pentru mişcarea unităţii de transport de la punctul iniţial de încărcare pînă la întoarcerea în el sau pînă la punctul final de descărcare. Pe toate rutele de livrare a mărfurilor procesul de transport e compus din elementele consecutive care se repetă:

- încărcarea unităţii de transport;

- transportarea mărfii de la expeditor la destinatar;

- descărcarea mărfii;

-punerea la dispoziţie a materialului rulant la locul următoarei încărcări.

La transportarea mărfurilor în masă, care se îndeplineşte deobicei la distanţe relativ mici(100km), aceste elemente se repetă ciclic şi se numesc cicluri simple de transport(curse).

Ciclul complex de transport poate conţine mai multe curse, respectiv numărul elementelor procesului de transport se va mări.

În dependenţă de asemenea indicatori ca, capacitatea de transportare a fluxurilor de mărfuri, legităţile influenţei indicatorilor tehnico-exploataţionali la eficienţa sistemului şi activitatea unităţilor de transport, posibilitatea folosirii diferitor aparate matematice pentru caracterizarea sistemelor şi rezolvarea problemelor de conducere a proceselor şi în corespundere cu poziţia lor ierarhică toate sistemele de transport pot fi împărţite în următoarele clase:

1. Microsisteme

2. Sisteme foarte mici

3. Sisteme mici

4. Sisteme medii

5. Sisteme mari

6. Sisteme foarte mari

7. Supersisteme.

Microsisteme – rute pendulare cu parcurs invers în gol, în care comform necesităţilor activeză un singur automobil.Microsistemele reprezintă un ciclu elementar de transportare, pentru care noţiunile de cursă şi rotaţie coincid.