Proiectarea unui voiaj pe ape interioare

1. Introducere

Importanța creșterii traficului fluvial în comerțul exterior al României este legat de intensificarea legăturilor economice cu celelalte țări, mai ales cele dunărene. În prezent transporturile fluviale sunt efectuate cu mijloace din ce în ce mai perfecționate. Situația geografică a țării noastre permite utilizarea pe scară largă a transporturilor fluviale internaționale, precum și a celor fluviale combinate cu alte căi (ferate sau maritime). Deocamdată însă transporturile fluviale nu sunt folosite pe măsura posibilităților. La luarea unei decizii de folosire a căii fluviale dunărene drept cale de transport internațional de mărfuri trebuie să ținem seama de eficiența economică a transportului fluvial și de avantajele sale. Acest mod de transport este avantajos mai ales în relațiile cu Germania și Austria. Transporturile fluviale prezintă o eficiență ridicată față de cele feroviare, rutiere sau aeriene, întrucât se efectuează cu cheltuieli mai puține. Într-adevăr folosirea pentru expediția internațională de mărfuri a transportului pe căile fluviale este de aproximativ trei ori mai ieftină decât expediția internațională pe căile ferate, ceea ce implică costuri ale transportului mai reduse. În schimb transporturile fluviale sunt mai puțin rapide, având o durată mai mare decât cele feroviare. În comparație cu cele maritime, ele prezintă riscuri mai mici. Tocmai de aceea, dacă marfa de comerț exterior este transportată pe cale fluvială, aceasta, de regulă, nu se asigură.

Pentru studiul acestui voiaj s-au analizat următoarele zone de ape interioare: Brăila - Cernavodă - Năvodari - Midia. Pe parcursul trasării drumului, s-au executat capturi de ecran astfel încât să se evidențieze întreg marșul planificat. Regulile de navigație pe Canalul Dunare-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, tabelul cu cotele apelor pe Dunăre în zonele tranzitate sunt prezentate in secțiunea anexe de la finalul proiectului.

2. Caracterizarea navei de studiu

Pentru acest proiect s-a ales nava de tip barja autopropulsată Serenitas, cu următoarele caracteristici tehnice:

ü Nume navă: Serenitas

ü Țip: Șlep Motor

ü Tonaj: 942 tone

ü Tonaj (2,50 m): 900

ü Certificat: ANR, valabil 02 09 2024

ü An reparație opera vie: 2016 Șantier Midia

ü Construit la: Nameche

ü An fabricație: 1964

ü Dimensiuni: 70 x 7.20 x 2.61

ü Înălțimea navei fără balast: 5,30 mtr

ü Înălțimea navei cu balast: 4,00 mtr

ü Magazie:

ü Capacitate: 1300 m³

ü Fund cala: 2 holds, metal, stare excepțională, certificare GMP

ü Dimensiune gură magazie: 15.6 x 6, 14.6 x 6, 15,6 x 6m

ü Capace: 'Friesch' covers, Aluminiu, macara cu translație electrică sus/jos, prova/pupa

ü Specificați motor:

ü Tip motor: 620 hp GM 16V92, rebuild complet 2020

ü An fabricație motor: 1993

ü Cuplu: Twindisc

ü Düze elica: da

ü Elice de prova: Daf 1160, van Wijk

ü Mărimea elicei: 1,25 cm

ü Alte informați:

ü Echipament nautic: Complet

ü Mașina cârmei: Electric + manual.

ü Cabină pupa: 3 sleepingrooms, entrance to wheelhouse inside

ü Cabină prova: 2 sleeping rooms, storage

ü Aer condiționat: 2, careu + comandă

ü Cranic auto: 9 mtr, 1500 kg

ü Tip cabină comandă: Wood, lowerable

ü Generatoare: 35 kva Hatz (by 2003) and 17.5 kva Lister

ü Tanc apă pupă: 4.000 ltr

ü Tanc combustibil pupa: 14.000 ltr

ü Tanc combustibil prova: 1.000 ltr

Figura 1. Nava de studiu barja autopropulsată Serenitas

3. Caracterizarea mărfii transportate

Pentru acest voiaj de transport se va transporta grâu la capacitate maximă de încărcare a magaziei de 1300m3 de grâu, iar la încărcare s-au încărcat 900 de tone de grâu.

Tasarea cerealelor. Pe timpul voiajului, datorită mișcărilor oscilatorii ale navei, precum și vibrațiilor acesteia, cerealele se reașează într-o masă compactă datorită tasării. Ca urmare a acestui fenomen, masa de cereale își reduce volumul ocupat în magazia de marfă cu aproximativ 2% din volumul ocupat inițial. Fenomenul tasării, depinde în mare măsură de granulația cerealelor. Urmarea tasării cerealelor este apariția suprafețelor libere, care poate duce la fenomenul descris anterior, adică la alunecarea cerealelor, rezultatul fiind pierderea stabilității transversale a navei. Așadar, cele două proprietăți descrise până acum sunt de cele mai multe ori complementare.

Încingerea și autoaprinderea cerealelor. Datorită procesului de respirație care duce la umezirea, alterarea sau încolțirea cerealelor din magaziile navei pe timpul voiajului, în special de lungă durată, apare procesul de acumulare de căldură în masa lor, fapt ce duce la încingerea acestora. Fiind conducătoare de căldură, cerealele rețin cea mai mare parte din cantitatea de căldură degajată în procesul de respirație, iar aceasta la rândul ei produce fenomenul de transpirație, care duce la creșterea umidității masei de cereale. Factorul principal al procesului de încingere a cerealelor este apariția și dezvoltarea microorganismelor, fapt ce se datorează creșterii temperaturii și umidității în interiorul masei de cereale. Încingerea cerealelor apare inițial în locurile unde condițiile descrise mai sus sunt favorabile, iar după un timp procesul devine general datorită transmiterii căldurii în întreaga masă a cerealelor.