Proiectarea voiajului unei nave port-container de 5400 teu pe ruta San Diego - Melbourne (Australia). studiul rentabilității tehnico-economice a voiajului pentru transportul a 5200 containere

INTRODUCERE

Dezvoltarea traficului containerizat

În ceea ce priveşte transportul mărfurilor uscate în general, în perioada 2000-2004 acesta a crescut per total cu cca 3% constând în principal din mărfuri uscate în vrac care au reprezentat cca 65% din totalul mărfurilor transportate pe calea apei. Celelalte mărfuri inclusiv cele transportate cu containere au reprezentat cca 35% din total.

Faţă de anul 1999 transportul mărfurilor uscate non - vrac, inclusiv transportul mărfurilor containerizate, a scăzut cu 3,7 %. În perioada imediat următoare se aşteaptă o reducere cu încă 2% a transportului de mărfuri uscate, conform datelor preliminarii înregistrate. Totodată se estimează că transportul de mărfuri uscate în vrac, ce reprezenta cca 62% din totalul mărfurilor uscate transportate, va creşte odată cu creşterea transportului de cărbuni, creştere ce va atinge probabil 4% în perioada următoare. Astfel se prognozează că creşterea transportului de minereu de fier va fi limitată în timp ce transporturile de bauxită, alumină sau fosfaţi vor rămâne practic neschimbate. Prognozele pentru transportul de cereale sunt greu de făcut, acestea depinzând de recolte iar acestea la rândul lor depinzând şi ele, în mare măsură, de condiţiile meteorologice.

Referitor la traficul portuar mondial de mărfuri containerizate, comerţul maritim mondial a crescut în 2004 cu 1,5 % faţă de anul precedent. Tot în anul 2004 partea ocupată de economiile în curs de dezvoltare reprezentau 68,5 % din volumul de mărfuri încărcate şi descărcate pe plan mondial.

În anul 2004 traficul mondial containerizat a crescut cu 7,8 % ceea ce reprezintă o creştere cu 12,4 milioane TEU atingând astfel valoarea de 184,6 milioane TEU.

În ţările în curs de dezvoltare, în anul 2004, rata de creştere a fost de 11,9 % ajungându-se la un trafic total de 122,4 milioane TEU ce corespund unui procent de 40,4 din totalul comerţului mondial. Rata de creştere a fost mai mică în comparaţie cu anul 2002 (15,5 %), când traficul de mărfuri containerizate al ţărilor dezvoltate a fost de 109,4 milioane TEU . O serie de ţări cum ar fi Republica Korea, Malta, Venezuela, , Trinidad-Tobago, insulele Mauriţius, Panama, Argentina, Honduras, au înregistrat o dublare a ratei de creştere atât în 2003 cât şi în 2002 având un trafic de peste 100.000 TEU. Creşterea din ţările în curs de dezvoltare este inegală de la an la an înregistrându-se uneori fluctuaţii puternice atât prin creşteri cât şi prin scăderi de trafic.

Asia este cea care deţine şapte porturi în primele douăzeci de porturi ale lumii în privinţa traficului containerizat iar în anul 2004 Hong Kong –ul şi-a dublat rata de creştere reuşind să depăşească portul Singapore a cărui rată de creştere a scăzut cu cca 5 %.Acesta este un rezultat bun pentru Hong Kong, reflectând revenirea economică din Asia în paralel cu puternica creştere înregistrată şi în celelalte porturi chinezeşti de pe continent. Portul Shanghai a avut o creştere de 37,3 % adică 1,144 milioane TEU iar porturile Zantian şi Qingdao au ajuns pentru prima dată în primele treizeci de porturi ale lumii. Acest fapt demonstrează că există o creştere continuă a exporturilor Chinei, în special spre America de Nord şi Europa.

Tabelul de mai jos reflectă faptul că porturile asiatice au avut o expansiune formidabilă, acestea deţinând peste jumătate (16) din poziţiile primelor 30 de porturi iar dintre acestea 8 sunt porturi chinezeşti, 3 dintre acestea fiind în rândul primelor 4 porturi mondiale. În această ierarhie se află şi 7 porturi europene şi 3 porturi americane.

Analizând tabelul se remarcă faptul că primele 30 de porturi au fiecare un trafic de peste 2.000.000 TEU, primele 4 având fiecare un trafic de peste 10.000.000 TEU . Hong Kong-ul are un trafic de peste 20.000.000 TEU şi deţine împreună cu Singapore supremaţia mondială în domeniul traficului containerizat.

Poz.

crt Poz.

ant. Portul Ţara Trafic în

2003

(TEU) Creştere

faţă de

2002

(%)

1 1 Hong Kong China 20.820.000 8,78

2 2 Singapore Singapore 18.410.000 8,68

3 4 Shanghai China 11.370.000 29,06

4 6 Shenzhen China 10.700.000 40,60

5 3 Busan Korea de Sud 10.370.000 9,74

6 5 Kaohsiung Taiwan 8.810.000 3,77

7 8 Rotterdam Olanda 7.100.000 8,90

8 7 Los Angeles SUA 6.610.000 8,18

9 9 Hamburg Germania 6.140.000 14,34

10 10 Anvers Belgia 5.440.000 13,81

11 13 Dubai Emiratele Arabe 5.140.000 22,91

12 11 Port Klang Malaezia 4.800.000 6,67

13 12 Long Beach SUA 4.660.000 3,10

14 15 Qingdao China 4.240.000 24,34

15 14 New York/New Jersey SUA 4.040.000 7,73

16 23 Tanjung Pelepas Malaezia 3.500.000 31,09

17 16 Tokyo Japonia 3.280.000 21,03

18 17 Bremenhaven Germania 3.190.000 7

19 20 Laem Chabang Tailanda 3.180.000 19,55

20 18 Gioia Tauro Italia 3.148.000 7

21 24 Tianjin China 3.020.000 25

22 32 Ningbo China 2.772.200 49

23 27 Guangzhou China 2.760.000 27

24 21 Jakarta Indonezia 2.758.000 15

25 21 Felixstowe Anglia 2.700.000 -2

26 19 Manila Filipine 2.560.803 4

27 26 Algeciras Spania 2.517.318 12,5

28 25 Yokohama Japonia 2.502.988 6

29 36 Xiamen China 2.330.000 33

30 29 Jawaharlal Nehru Port India 2.269.000 17

Situaţia primelor 30 de porturi ale lumii din punct de vedere al traficului de containere

Aşa cum reiese din tabelul anterior primele porturi europene se situează abia pe poziţiile 7, 9 şi 10 (Rotterdam, Hamburg şi Anvers) dar, datorită relaţiilor intense ale porturilor vest europene cu Asia şi America, acestea au înregistrat creşteri de trafic de aproximativ 7-15% ceea ce arată că comerţul european cu mărfuri containerizate se află de asemenea în creştere.

Tabelul 1.2 arată faptul că în rândul ţărilor cu porturi în primele 20 de porturi europene se situează Spania (4 porturi), Anglia şi Italia (3 porturi), Belgia, Franţa şi Germania (2 porturi).

Poz.

în

Europa Poz.

mond.

Portul Tara Trafic în

2003

(TEU) Creştere

faţă de

2002 (%)

1 8 Rotterdam Olanda 7.100.000 8,9

2 9 Hamburg Germania 6.140.000 14,34

3 10 Anvers Belgia 5.440.000 13,81

4 18 Bremanhaven Germania 3.190.707 7

5 20 Gioia Tauro Italia 3.148.662 7

6 25 Felixstowe Anglia 2.700.000 -2

7 27 Algeciras Spania 2.517.318 12,5

8 35 Valencia Spania 1.992.903 9

9 36 Le Havre Franţa 1.981.000 15

10 46 Barcelona Spania 1.652.366 13

11 49 Genoa Italia 1.605.946 5

12 50 Pireus Grecia 1.605.000 14

13 57 Sauthampton Anglia 1.377.774 8

14 59 Malta Freeport Malta 1.300.000 4,5

15 70 Zeebrugge Belgia 1.012.657 6

16 71 La Spezia Italia 1.006.641 3

17 72 Las Palmas Spania 1.003.969 32

18 77 Marsilia Franţa 833.000 3

19 86 Gothnburg Suedia 666.000 3

20 87 Tilbury Anglia 666.000 35

Situaţia primelor 20 de porturi europene din punct de vedere al traficului de containere

Un caz special este portul Rotterdam care, chiar dacă este singurul port olandez, realizează un trafic (7.100.000 TEU) la fel de mare ca cel realizat de toate porturile spaniole (7.166.556 TEU).

În acelaşi tabel se remarcă poziţia porturilor mediteraneene (10 porturi) prin care se derulează un trafic important (14.148.487 TEU) cu Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat, Africa de Nord şi America.

Relaţiile cu Orientul Îndepărtat şi Orientul Mijlociu se desfăşoară în special prin Canalul de Suez, ceea ce demonstrează posibilitatea pe care o are portul Constanţa de a intra pe piaţa comerţului internaţional maritim cu mărfuri containerizate având în vedere poziţia favorabilă acestuia în raport cu alte porturi mediteraneene cum ar fi Pireul, porturile spaniole şi cele italiene.

În ceea ce priveşte transportul containerizat de linie acesta este estimat pe plan mondial la cca 50 de milioane TEU, pentru 2005 estimându-se o creştere cu 1 % faţă de anul precedent. Această creştere este datorată în special creşterilor înregistrate pe pieţele Asiei. În anul 2004 economiile asiatice au fost în continuare cauza creşterii traficului de linie pe rutele transpacifice, Europa/Asia şi inter-Asia. Pe de altă parte această creştere a exporturilor asiatice a provocat o dereglare serioasă a echilibrului pe rutele comerciale transpacifice şi cele între Europa şi Asia.

În tabelul 1.3 este prezentată situaţia primelor 20 de porturi ale lumii în perioada 2003-2004. Traficul de containere în aceste ţări a crescut cu 166,62 milioane TEU după înregistrarea unei dublări a ratei de creştere în ultimii doi ani. Lista include 13 porturi din ţările dezvoltate şi ţări socialiste din Asia, iar restul de şapte porturi sunt din ţări în curs de dezvoltare ( trei din Europa, trei din Statele Unite şi unul din Japonia). Din Asia sunt nominalizate 14 porturi, şapte din ele în China şi unul din vestul Asiei; trei din porturi sunt europene iar trei nord americane.