Sisteme integrate de management implementate la navele portcontainer

1.1Noțiuni introductive

Sistemul de management integrat (SMI) poate fi definit ca fiind un set de procese interconectate care folosesc aceleași resurse - umane, materiale, infrastructură, financiare, informații - pentru a îndeplini un set de obiective relaționate cu satisfacerea părților interesate. Dacă este corect construit, SMI combină toate componentele afacerii într-un cadru coerent ce va permite îndeplinirea misiunii organizației.

Multe organizații au adoptat sau adoptă standarde și/sau specificații ale sistemelor de management, precum ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001 (OHSAS 18001), ISO/IEC 27001, ISO 22000 și ISO/IEC 20000, din necesitate sau pentru a se alinia cu tendințele. Din păcate, de multe ori rezultă un set de sisteme independente, cu scopuri și obiective diferite. Aceste sisteme fragmentate sunt adesea documentate în stiluri neuniforme, se află sub controlul unor persoane diferite și sunt audiate separat.

Cu toate acestea, în toate sistemele de management există anumite elemente comune care pot fi folosite într-o maineră integrată. Principiile de bază comune ale acestor sisteme pot fi astfel recunoscute și implementate constructiv în cadrul sistemului de management al afacerii.

Sistemul de Management Integrat permite managementului să stabilească direcțiile pentru îndeplinirea eficace și eficientă a obiectivelor organizației. De la gestionarea necesităților angajaților și până la studierea performanțelor competitorilor, de la încurajarea bunelor practici și până la minimizarea riscurilor și maximizarea gradului de utilizare a resurselor, abordarea integrată a sistemului de management poate sprijini organizația să-și îndeplinească obiectivele strategice ale afacerii.

Ținând cont că un mare număr de organizații au deja un sistem de management al calității, atunci când decid dezvoltarea și a altor sisteme, de exemplu în cazul sistemului de management al mediului, integrarea aspectelor de mediu peste cele aferente sistemului de management al calității ar putea arăta diferit în prezent.

Elementele privind Sănătatea și Securitatea Ocupațională pot fi integrate cu managementul altor aspecte ale performanței afacerii, cu scopul de a minimiza riscurile asociate angajaților, de a îmbunătăți rezultatele globale și de a stabili o imagine responsabilă a organizației. Rezultatul final ar trebui să arate ca în Figura 1.2:

Figura 1.1 Integrarea elementelor specifice de Management al Calității, Mediului și al Sănătății și Siguranței Ocupaționale, sursa: http://www.fiatest.ro

Cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la naufragiul Titanicului, în condiţiile în care catastrofele intervenite recent pe mări şi oceane au mobilizat atenţia mass-mediei internaţionale, ISO consacră numărul din aprilie al magazinului ISO Focus+ sectorului maritim. Acest număr întocmeşte bilanţul standardizării în acest domeniu şi tratează priorităţile care trebuie studiate în anii următori.

În continuare vom vedea cum catastrofele au permis adesea realizări mai ales în ceea ce priveşte securitatea. Sub influenţa teribilului bilanţ uman al naufragiului Titanicului în 1912, comunitatea internaţională s-a mobilizat pentru a întări cerinţele în domeniul echipamentelor de salvare, al stabilităţii navelor şi al structurii cocilor şi a îndemnat la adoptarea Convenţiei internaţionale pentru salvarea vieţii umane pe mare (SOLAS).

De atunci, odată cu îmbunătăţirile aduse la nivelul reglementărilor şi al standardizării în domeniu, marina comercială este astăzi unul din mijloacele de transport cele mai sigure. La ora la care tehnologiile evoluează şi la care sectorul continuă să se dezvolte, rămân, totuşi, aspecte de îmbunătăţit, după cum au arătat-o în acest an accidentele tragice ale Costa Concordia, MV Rabaul Queen şi Shariatpur-1. Transportul maritim fiind una dintre industriile cele mai internaţionale, trebuie să acţionăm la nivel internaţional.

Numărul din aprilie 2012 al ISO Focus+ ne arată modul în care ISO poate servi drept platformă pentru ca învăţămintele trase din aceste experienţe să se traducă în soluţii tehnice viabile care vor evita catastrofe viitoare. Articolele acestui număr examinează rolul pe care îl joacă standardele internaţionale pentru a aborda provocări specifice sectorului maritim. Ele pun accentul pe standardele de securitate cele mai novatoare şi explorează problematici emergente cum ar fi poluarea şi preocupările de mediu, flagelul pirateriei şi dificultăţile navigaţiei în ape polare. Majoritatea acestor probleme ţin de domeniul lucrărilor comitetului tehnic ISO/TC 8, Nave şi tehnologie maritimă, care reuneşte diferitele părţi interesate în domeniul maritim, pentru a elabora soluţii pentru acest sector. Acest număr al ISO Focus+ prezintă un interviu în exclusivitate cu Koji Sekimizu, secretar general al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, responsabilă de îmbunătăţirea securităţii maritime şi prevenirea poluării mediului marin, provocată de nave. Domnul Sekimizu subliniază relaţiile apropiate dintre ISO şi OMI: „ISO a lucrat întotdeauna în strânsă colaborare cu OMI, la reuniunile comitetelor şi subcomitetelor sale şi suntem foarte mulţumiţi de sprijinul pe care îl furnizează organizaţiei noastre. Această relaţie constituie un mare avantaj pentru organizaţiile noastre şi voi continua să o încurajez, aşa cum au făcut-o şi predecesorii mei. Sunt sigur de faptul că numeroase alte aspecte viitoare ale activităţii OMI vor avea nevoie de standardele internaţionale pe care le elaborează ISO”.

1.2Sistemul de management integrat la bordul navelor

Impactul semnificativ al practicilor de management asupra operării în condiții de siguranță a navelor a fost recunoscut pentru un timp. Adunarea Generală a Organizației Maritime Internaționale a solicitat Comitetului de Siguranță Maritimă, prin Rezoluția A.596 (15), să dezvolte în regim de urgență, reglementări privind managementul la bordul navelor și ge la țărm și să includă în programul de lucru, atât Comitetul de Siguranță Maritimă, cât și Comitetul pentru Protecția Mediului Marin un element la bordul navelor și la țărm, precum Codul Internațional de Management al Siguranței (Codul ISM). Codul ISM a fost elaborat de Organizația Maritimă Internațională pentru a oferi comunității maritime un standard recunoscut la nivel internațional pentru gestionarea și operarea în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării, adoptată inițial ca Rezoluția A. 741 (18), ulterior a fost încorporată în capitolul IX din Convenția SOLAS și a devenit obligatorie pentru transportul produselor petroliere, tancurile chimice, operatorii de transport mărfuri în vrac și ambarcațiunile de mare viteză de 500 tonaj brut și pentru navele de pasageri, inclusiv pentru ambarcațiunile de mare viteză de la 1 iulie 1998. Alte nave de marfă și unități mobile de foraj marin autopropulsate cu un tonaj brut de 500, sub rezerva SOLAS, trebuiau să se conformeze până la 1 iulie 2002.

Au fost elaborate și alte standarde de sistem de management, în special ISO 9001, ISO 14001, ISO 50001 si OHSAS 18001, non-specifice industriei maritime, care practicile de gestiune a adreselor din perspectiva de a controla calitatea, impactul asupra mediului, performanța energetică și ocupațională și pericole pentru sănătate. Aceste standarde, deși nu sunt specifice industriei marine, oferă îndrumări utile care pot fi utilizate în gestionarea resurselor marine și operarea navelor pentru a spori și mai mult Sistemele de Management axate pe practicile de exploatare în condiții de siguranță și prevenirea poluării.