Cuprins
- INTALATIA DE PORNIRE A MOTORULUI . 1
- Notiuni despre pornirea motoarelor . 1
- Turatia de pornire . 1
- Metode de pornire . 1
- Pornirea electrica ( cu electromotor de pornire ) . 2
- Sistemul complet de pornire al unui motor termic . 2
- Puterea consumată de demaror . 2
- Componente demaror . 3
- Modul de funcţionare . 4
- Demaror cu magneţi permanenţi . 5
- Cuplajul unisesn . 6
- Caracteristicile mecanice si regimurile de functionare ale motoarelor electrice . 7
- de curent continuu . 7
- Schemele electrice ale motoarelor de curent continuu . 7
- Intretinerea, defecte in exploatare si repararea instalatiei de pornire . 8
- Intretinerea instalatiei de pornire . 8
- Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire. 8
- Motorul are pornirea greoaie . 8
- Motorul nu porneste . 9
- Repararea instalatiei de pornire . 9
- Statorul se examineaza astfel . 10
- Rotorul se examineaza astfel . 10
- Bibliografie: . 11
Extras din proiect
INTALATIA DE PORNIRE A MOTORULUI
Notiuni despre pornirea motoarelor
Operatia prin care un motor este pus in functiune se numeste pornire. Pentru pornirea unui motor este necesar sa se roteasca initial arborele cotit, ceea ce este posibil numai daca se dispune de o sursa exterioara de energie.
Turatia de pornire
Turatia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de baza de care depinde reusita pornirii motorului.
Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeste turatia de pornire.
Turatia de pornire trebuie sa fie sufficient de mare, pentru a asigura depresiunea necesara formarii amestecului caruburant (care depinde de viteza pistonului) sau presiunea de injectie a motorinei (care este influentata de viteza pistonului pompei de injectie).
La m.a.s., turatia de pornire este redusa datorita volatilitatii si inflamabilitatii ridicate ale benzinei, imbogatirii amestecului cu dispozitivele de pornire ale carburatorului si declansarii scanteii. Ca urmare, la 0oC, turatia de pornire ajunge la 35-40 rot/min.
La m.a.c., turatia de pornire este mai ridicata, deoarece gradul de comprimare a aerului scade sensibil la turatii joase, intrucat cresc pierderile de caldura datorita timpului mai indelungat de contact al incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute a acestora la pornirea motorului rece, precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita acestor cause, la finele comprimarii nu se atinge temperature de autoaprindere. Vaporizarea si autoaprinderea combustibilului sunt afectate, in plus, de imposibilitatea incalzirii aerului proaspat, de inrautatirea pulverizarii din cauza vitezei reduse a pistonului pompei de injectie, precum si de viscozitatea ridicata a combustibilului. Ca urmare, turatia de pornire la m.a.c. este la 0oC intre 100 si 200 rot/min.
Intre turatia de pornire si durata pornirii exista o stransa dependenta si anume: durata pornirii va fi cu atat mai mica, cu cat turatia de pornire va fi mai mare. In mod normal, durata pornirii este de 3–8 s.
Metode de pornire
1 Manual (la motoare mici): motociclete (cu pedala de pornire), motoare de barci, utilaje si grupuri electrogene de mica putere .
2 Cu aer comprimat: motoare diesel mari (tancuri , locomotive sau stationare)
3 Cu motor auxiliar: utilaje de santier, tractoare grele, buldozere .
Pornirea electrica ( cu electromotor de pornire ) Pornirea electrica este cea mai raspandita . Aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Sa asigure turatia si cuplul necesar pentru conditiile cele mai grele de pornire; Sa functioneze sigur intre anumite limite de temperatura, de regula intre –20oC si +60oC; La motoarele cu ardere interna sa decupleze automat demarorul dupa pornirea motorului; Componentele instalatiei de pornire trebuie sa fie de dimensiuni reduse, greutate mica,cost redus , sa prezinte siguranta in functionare .
Sistemul complet de pornire al unui motor termic este compus din: motor electric de curent continuu alimentat de la bateria de acumulatori, angrenaj cu roţi dinţate, modul electronic de control şi cablaj. Utilizarea termenului de electromotor se datorează faptului că demarorul (en: starter) este de fapt un motor electric de curent continuu.
Foto: Componente demaror Sursa: Wikimedia Commons
1. carcasă
2. ansamblu pinion de angrenare, cuplaj unisens şi arc de revenire
3. rotor
4. stator (cu înfăşurări)
5. suport perii
6. solenoid (bobină) de cuplare
Puterea consumată de demaror pentru pornirea motorului termic depinde în primul rând de temperatura exterioară. Cu cât temperatura este mai scăzută cu atât turaţia şi cuplul de pornire trebuie să fie mai mari. Vâscozitatea uleiului de lubrifiere şi temperatura scăzută a aerului admis fac pornirea la rece mai dificilă. Din acest motiv, pe perioadele cu vreme rece, fără o baterie de acumulatori în stare bună, pornirea este anevoioasă sau chiar imposibilă.
Un demaror este compus în principal dintr-un motor electric de curent continuu şi un sistem de cuplare. Pentru pornirea motorului, demarorul se cuplează cu roata dinţată poziţionată pe volanta motorului prin intermediul unui pinion. Angrenarea dintre pinionului demarorului şi coroana dinţată a volantei nu este permanentă ci are loc doar în momentul pornirii.
Bibliografie
1) http://engine-diagram.com/6-how-a-starter-works/
2) https://www.howacarworks.com/ignition-system/checking-and-replacing-the-starter-motor
3) http://www.e-automobile.ro/categorie-electronica/122-demaror-electromotor.html
4) http://www.qreferat.com/referate/mecanica/INTALATIA-DE-PORNIRE-A-MOTORUL657.php
5) https://ro.scribd.com/doc/30392759/Instala%C5%A3ia-de-pornire-ok
6) http://www.preferatele.com/tehnica/Motorul-electric-de-pornire-De622.php
7) https://www.wikimedia.org/
8) https://ro.wikipedia.org/wiki/Demaror
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul de pornire electric - demarorul.pdf