Studiul Constructiv Functional al Sistemelor cu Injectie de Benzina

Imagine preview
(9/10 din 9 voturi)

Acest proiect trateaza Studiul Constructiv Functional al Sistemelor cu Injectie de Benzina.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 7 fisiere doc de 136 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Andreescu Cristian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Transporturi

Cuprins

1. Necesitatea aparitiei sistemelor de injectie a benzinei; scurt istoric .. 5

2. Clasificarea sistemelor cu injectie de benzina .. 9
2.1 Procedee de injectie a benzinei .. 9
2.2 Instalatii pentru injectie de benzina asistate electronic .. 12

3. Studiul constructiv functional al principalelor sisteme de injectie de benzina asistate electronic ..
3.1 Instalatia de injectie MONO-JETRONIC .. 24
3.2 Instalatia de injectie K-JETRONIC .. 28
3.3 Instalatia de injectie K.E-JETRONIC .. 32
3.4 Instalatia de injectie L-JETRONIC .. 34
3.5 Instalatia de injectie L.H.-JETRONIC .. 40
3.6 Instalatia de injectie MOTRONIC .. 43

4. Studiul constructiv functional al principalelor componente ale echipamentelor de injectie .. 50
4.1 Pompe de alimentare .. 50
4.1.1. Pompa de alimentare electrica centrifuga .. 50
4.1.2. Pompa electrica cu role .. 53
4.1.3. Pompa cu vibrator electromagnetic .. 55
4.2. Filtre de combustibil .. 56
4.3. Dozator-distribuitorul de benzina .. 58
4.4 Regulatorul de presiune .. 62
4.5. Injectoare electromagnetice pentru sistemele injectie .. 66
4.6. Debitmetrul de aer .. 72

5. Traductoare .. 76
5.1 Generalitati privind traductoarele folosite in sistemele de injectie .. 76
5.2. Traductorul de temperatura .. 77
5.3. Traductorul de presiune al aerului .. 79
5.4. Traductorul pentru debitul de aer .. 86
5.4.1 Traductorul debitului de aer cu volet si potentiometru .. 87
5.4.2 Traductorul debitului de aer cu emitator-receptor si element de turbionare .. 89
5.4.3 Traductorul debitmetrului masic de aer folosind fir cald .. 91
5.5 Traductorul de presiune al aerului .. 94
5.6 Traductoare de turatie .. 95
5.6.1 Traductorul de turatie pe baza efectului Hall .. 96
5.6.2 Traductorul de turatie pe baza efectului Wiegand .. 97
5.6.3 Traductoare optice de turatie .. 98
5.6.4 Traductoare inductive de turatie .. 99
5.7 Traductorul de detonatie .. 102
5.8 Traductorul „Sonda Lambda” .. 105

6. Încercarea instalatiilor de injectie de benzina .. 110
6.1 Încercarea injectoarelor electromagnetice .. 110
6.1.1 Încercari de tip hidraulic ale injectoarelor .. 111
6.1.2 Încercarea de tip electric a injectoarelor .. 117
6.1.3 Alte categorii de încercari ale injectoarelor .. 120
6.1.4 Aparatura de încercare a injectoarelor .. 125
6.2 Testarea regulatorului de presiune si a amortizorului pulsatiilor pompei de combustibil .. 127
6.3 Încercarea pompelor electrice de benzina .. 133

Extras din document

5.3 TRADUCTOARE DE PRESIUNE A AERULUI

Prin masurarea valorii presiunii absolute din colectorul de admisie se poate aprecia

sarcina motorului: la sarcini reduse obturatorul „O” ocupa pozitii de deschidere mai reduse si creaza în aval o cadere de presiune, în timp ce la cresterea sarcinii, obturarea se reduce si se ajunge ca la sarcina totala sa creasca presiunea din colector p, aproape de valoarea presiunii atmosferice pa (fig. 5.3.1).

De mentionat ca totusi masurarea presiunii absolute în avalul obturatorului da satisfactie atunci când sarcina ramâne în zona sarcinilor partiale de pâna la 20%; cresterea sarcinii peste valoarea medie produce cresteri aproape insesizabile de presiune în colectorul de admisie, de aceea este necesar un alt traductor actionat direct de axul obturatorului.

Exista si alte modalitati de apreciere a sarcinii motorului si de a comanda dozajul în functie de sarcina. Un mod des întalnit de apreciere a valorii presiunii absolute a aerului în colectorul de admisie este acela al convertirii variatiilor de presiune în deplasarea liniara a unei tije conectate la o membrana si camere aneroide, pâna la pozitii de echilibru date de forta unor arcuri; deplasarea tijei poate produce:

- fie deplasarea unui miez de fier într-un circuit magnetic al unui traductor tip transformator (fig. 5.3.2);

- fie deplasarea unui magnet permanent în raport cu un element semiconductor Hall (fig. 5.3.4).

Traductorul este unul complex, cu posibilitatea transformarii presiunii în deplasarea unui element de circuit electromagnetic.

Traductorul din figura 5.3.2 contine doua capsule aneroide (manometrice), notate cu 2 si 3 înseriate între ele precum si cu tija 9. Tija 9 este rigidizata cu mansonul 14 care incastreaza pe conturul interior, membrana 1. Pe fata din dreapta a membranei 1 (incinta I1) se exercita presiunea atmosferica pa, iar pe cealalta parte a ei (incinta I2) se exercita presiunea din colectorul de admisie, transmisa prin stutul 12.

Aceasta revine, la evaluarea prin intermediul membranei, a diferentei de presiune (pi-p). Capsulele barometrice 2 si 3 sunt supuse în interiorul lor unei presiuni de referinta po = 1 bar, iar în exterior, presiunii de colector p, deci ele traduc diferenta (po-p). Intereseaza efectul acestei presiuni asupra tijei 13 care modifica pozitia miezului magnetic în interiorul carcasei 10 ce contine transformatorul diferential 8 realizat cu o bobina primara P si doua bobine secundare S1 si S2. (fig. 5.3.3). Arcurile lamelare 6 si 7, împreuna cu arcul elicoidal 11 stabilesc pozitiile de echilibru ale miezului magnetic 9.

La sarcini mici, presiunea p în incinta traductorului va fi redusa, capsulele barometrice vor fi dilatate si miezul 9 va fi deplasat în sensul realizarii unui cuplaj mai slab între primar si secundar; valoarea semnalului electric format scade si astfel se reduce semnalul „durata injectiei”, deci doza de benzina injectata se reduce.

Deplasarea membranei 1 sub influenta depresiunii din colector este limitata de opritorul 4 si peste cursa dictata de ea tijei 9, se suprapune efectul de deplasare dat de capsulele 2 si 3 (arcurile lamelare se deformeaza spre stânga si miezul magnetic reduce factorul de cuplaj al transformatorului).

La sarcina totala presiunea din colector p, creste aproape de valoarea presiunii atmosferice pa, iar arcul 11 împinge membrana 1 pâna ce mansonul 14 tamponeaza în opritorul de sarcina totala 15.

Factorul de cuplaj al transformatorului T creste în continuare prin faptul ca arcurile lamelare trag miezul 9 spre interiorul înfasurarilor, pentru ca forta rezistenta a capsulelor 2 si 3 se reduce (capsulele îsi micsoreaza volumul interior).

În cazul când sarcina totala este tradusa printr-un dispozitiv de tip contact rotativ actionat direct de axul obturatorului, membrana lipseste (lucreaza doar capsulele 2 si 3 ca traductoare de cursa a miezului 9, în functie de presiunea p)

Fisiere in arhiva (7):

  • Cuprins gen..doc
  • Pag 23-49 Cap 3.doc
  • Pag 50-75 Cap 4.doc
  • Pag 5-22 Cap1+2.doc
  • Pag 76-96 Cap 5.doc
  • Pag 97-109 Cap 5.doc
  • Pag.110-138Cap 6.doc

Alte informatii

E proiectul meu pentru obtinerea grd. 1 (sunt profesor, am terminat autovehicule rutiere). E facut cu simt de raspundere!