Transportul naval, rutier și feroviar al mărfurilor periculoase

Introducere

În această lucrare sunt expuse cîteva din cele mai importante elemente privind mărfurile periculoase, segment deosebit de problematic în contextul globalizării relaţiilor comerciale şi a promovării principiului circulaţiei libere a bunurilor.

Odată cu expansiunea comerţului internaţional, a avut loc o amplă extindere şi diversificare a transportului de materii prime, semiproduse, şi produse finite.

În multitudinea mărfurilor care fac obiectul comerţului o mare parte din ele sunt caracterizate de riscuri proprii cum sunt: riscul de incendiu, de toxicitate, de explozie, de oxidare, de iradiere etc. Riscurile amintite pot deveni posibile în condiţii necorespunzătoare de manipulare, depozitare şi transport, iar efectele lor reprezintă un pericol imediat asupra organismelor vii cât şi asupra mediului înconjurător. Asemenea mărfuri au căpătat denumirea de mărfuri periculoase.

Transportul de mărfuri periculoase a cunoscut o dezvoltare impetuoasă după cel de-al doilea război mondial, când o mare parte din statele lumii au trecut pe calea dezvoltării economice.

În conformitate cu unele studii, între 40 şi 50% din marfa transportată poate fi clasificată drept periculoasă pentru oameni, proprietate, sau potenţial dăunătoare pentru mediu.

Problematica mărfurilor reprezintă una din cele mai acute probleme ale comerţului contemporan, implicaţiile acestei problematici interesând deopotrivă structuri economice largi, dar şi administraţia publică, securitatea socială etc.

Implicaţiile problematicii mărfurilor periculoase au caracter transfrontalier, fapt evidenţiat de coerenţa intervenţiilor organismelor specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale Uniunii Europene şi nota comună a conţinutului reglementărilor naţionale în domeniu.

Capitolul 1. Generalităţi privind mărfurile periculoase

Conform Dicţionarului enciclopedic, termenul pericol semnifică o „situaţie, stare, întâmplare etc. ce poate pune în primejdie pe cineva sau ceva“. Ca atare, mărfurile periculoase reprezintă acele mărfuri care prin proprietăţile lor constituie sau pot constitui, în anumite condiţii, factori care generează daune vieţii, mediului natural sau altor bunuri.

Aceste mărfuri au constituit dintotdeauna un capitol de preocupări speciale pentru numeroşi factori ai vieţii economico-sociale, începând cu producătorii, continuând cu toţi cei implicaţi în logistica specifică şi utilizarea acestor mărfuri şi încheind cu populaţia şi societatea în general. Nu mai puţin, mediul natural şi bunurile sunt profund implicate atât ca factori incidenţi cât şi ca elemente expuse la potenţialele efecte nedorite ale acestor mărfuri.

Dintotdeauna, statutul acestor mărfuri a impus rigori deosebite în ceea ce priveşte producerea, manipularea, transportul, păstrarea şi folosirea lor.

Societatea contemporană a adoptat norme severe cu privire la mărfurile periculoase, menite să asigure beneficiul proprietăţilor acestora concomitent cu evitarea riscurilor de daune generate de aceste produse pentru oameni, mediu natural şi bunuri.

Mărfurile periculoase sunt, în principiu, restricţionate la transport, adică sunt mărfuri al căror statut este ceea ce în literatura juridică se încadrează în aşanumitele „mărfuri ilegale“, în opoziţie cu „mărfurile legale (lawful merchandise)“ adică mărfurile a căror încărcare este în mod obişnuit permisă în portul (staţia) de încărcare şi pentru care este permisă descărcarea în portul (staţia) de destinaţie. Mărfurile care sunt transportate nu trebuie să degradeze mijlocul de transport, să nu-l expună la pericole şi să nu reclame măsuri sanitare speciale. Totodată, mărfurile încărcate pe mijlocul de transport nu se admite să aibă proprietăţi care ar dăuna mărfurilor stivuite în vecinătate.

Ofertele firmelor de transport includ şi liste de mărfuri restricţionate la transport pe un teritoriu indicat. O astfel de listă, anunţată de una din firmele româneşti de transport rutier, include ca „mărfuri restricţionate la transport pe teritoriul României“ următoarele: Muniţie, Mărfuri care circulă sub carnet TIR, Cadavre, Rămăşiţe umane, Animale vii, Arme de foc, Fluide umane (sânge, plasmă etc.), Mărfuri periculoase (exclusiv clasa IX)“.

Mărfuri periculoase şi nocive sunt şi cele ce produc poluare şi daune mediului natural, cu efecte extrem de costisitoare şi ale căror daune sunt deseori ireparabile, aşa cum sunt „produsele negre“, a căror materie este reglementată de OILPOL şi MARPOL. În sensul Convenţiei OILPOL, prin „oil“ se înţeleg produse negre (ţiţei, păcură, combustibil greu) şi ulei lubrefiant; prin „oily“ (uleios) se înţelege amestecul de minimum100 părţi „oil“ într-o mixtură de 1.000.000 părţi. Combustibilul greu („heavy diesel oil“) este combustibilul utilizat de nave, altul decât produsele distilate al căror 50% din volul este obţinut la mai mult de3400 C prin metoda ASTM D. 158/53. Convenţia MARPOL reglementează un sistem de control efectiv asupra poluării operaţionale a navelor, cauzate, între altele, prin: produse petroliere şi alte lichide nocive transportate în vrac şi substanţe vătămătoare transportate în stare ambalată, în containere sau tancuri portabile etc.

Multe din mărfurile cu vicii proprii (“inherent vice“) şi cele cu vicii ascunse („latent defect“), fără să aibă efecte şi statut specifice mărfurilor periculoase din punct de vedere juridic ori al procedurilor de transport, pot fi periculoase, prin caracterul lor, pentru diverse alte mărfuri, pentru mijlocul de transport ori pentru personal. Astfel de pericole sunt, de exemplu, încingerea porumbului incomplet uscat, aprinderea spontană a bumbacului umezit şi pătat de grăsimi înainte de încărcare, fermentarea unor mărfuri lichide (vinul etc.).