Vessel traffic services în strâmtoarea Singapore

Fiecare națiune maritimă are datoria de a îmbunătăți și de a menține un port sigur, de a promova siguranța maritimă, si de a proteja mediul marin. Primul radar de control portuar din lume a fost instalat la capătul Victoria Pier, Douglas, Insula Man, în februarie 1948. În iulie 1948 a fost înființat un sistem radar de port în

Liverpool. Acesta a fost instalat în special in interesul siguranței navelor. Acest sistem a fost punctul de pornire și un deschizător de ochi, care a pionierat Serviciul european de trafic al vaselor.

De-a lungul secolelor, transportul maritim a fost principalul mijloc de transport al mărfurilor și pasagerilor și va continua să sprijine comerțul mondial și turismul.

Pentru a transporta mărfuri de la un port la altul, navele trebuie să navigheze cu precizie, în siguranță și rapid. La început, statele de coastă / autoritățile maritime au furnizat ajutoare pentru navigație, cum ar fi faruri, lămpi ușoare, balize pentru a ajuta navele să navigheze în siguranță în apele lor de coastă și în jurul acestora precum si in apropierea și deschiderea porturilor.

Pe măsură ce comertul maritim s-a dezvoltat, navele au crescut nu numai prin numere, dar și prin mărime și viteză. Astfel, națiunile maritime au îmbunătățit ajutoarele pentru navigație prin creșterea numărului de lămpi de navigație și prin adăugarea de ajutoare auditive, cum ar fi dispozitivele de avertizare de ceață. Odată cu nașterea erei electronice, s-au dezvoltat ajutoare de navigație, cum ar fi Decca Navigator, Loran A, Loran C, Omega și Sistemul global de poziționare (GPS), pentru a îmbunătăți sistemul de fixare a poziției navei.

Stramtorile, canalele și platformele pentru navigație au fost foarte utilizate. Prin urmare, au fost necesare îmbunătățiri suplimentare pentru gestionarea traficului navelor. Astfel, s-au introdus diferite tehnici pasive după cum urmează:

(A) scheme de separare a traficului;

(B) zone de trafic insulare;

(C) zonele de precauție și direcțiile recomandate ale fluxului de trafic;

(D) măsuri de traseu;

(E) limitarea vitezei.

Aceste tehnici pasive au îmbunătățit siguranța navigației și au reglementat mișcarea navelor, similară cu cea a sistemului de trafic rutier, cum ar fi separatoarele rutiere, autostrăzile, carosabilurile duble, joncțiunile de trafic pentru traversare și răsturnare. Cu toate acestea, problema deosebită a congestiei la abordarea porturilor și a căilor ferate înguste a fost îngrijorătoare. De asemenea, numărul navelor care transportau încărcături periculoase a crescut, iar congestia a cauzat întârzieri. Aceste întârzieri în mișcările de transport maritim nu au mărit numai costurile traficului maritim și operațiunilor portuare, ci și au crescut probabilitatea de accidente. Aceasta a pus in pericol viața pe mare, proprietatea și mediul marin.

Este necesar să se monitorizeze mișcările navelor din port și abordările acestora. De asemenea, transportul maritim necesită informații, sfaturi și instrucțiuni. Prin urmare, pentru a răspunde acestor cerințe, a fost dezvoltat un serviciu interactiv care să organizeze mișcarea navelor, să minimizeze riscul accidentelor, să protejeze mediul marin și să maximizeze eficiența porturilor. Acest serviciu este cunoscut ca serviciu de trafic al navelor (VTS).

Autoritățile care utilizează sistemele VTS au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește siguranța navigației, eficiența operațiunilor portuare și reducerea poluării mediului marin. Odată cu evoluția tehnologiilor informaționale și informatice, în prezent există mai mult de 500 de sisteme operaționale VTS în întreaga lume cu mai multe concepte distincte de operare.

2.Consideratii generale privind serviciile de trafic maritim (VTS)

2.1Obiective

Statele de coastă din zona economică exclusivă (ZEE) sunt competente în ceea ce privește protecția și conservarea mediului marin. Deși articolul 58 alineatul (1) din Convenția UNCLOS respectă principiul libertății de navigație în ZEE, articolul 58 alineatul (3) din Convenția UNCLOS prevede că statele trebuie să țină seama în mod corespunzător de drepturile și obligațiile statului costier și trebuie să respecte legile și reglementările Adoptate de stat etc. De asemenea, este important să se ia act de faptul că, în articolul 211 alineatul (5) din Convenția UNCLOS, statele de coastă, în ceea ce privește ZEE lor, pot adopta legi și reglementări pentru prevenirea, reducerea și controlul poluării de către nave În conformitate cu normele și standardele internaționale general acceptate.

În cele din urmă, în ZEE, statele de coastă sunt competente și, de asemenea, pot stabili zone de siguranță rezonabile și măsuri adecvate pentru a asigura siguranța navigației și siguranța insulelor, instalațiilor și structurilor artificiale.

Se poate argumenta în mod rezonabil că dispozițiile Convenției SOLAS și ale Convenției ONU pentru Securitate și Cooperare în Muncă oferă o umbrelă în sensul reglementării traficului maritim în vederea creării sistemelor VTS în marea teritorială, strâmtorile utilizate pentru navigația internațională și în ZEE.

2.2Responsabilitati si raspunderi

Nu există prevederi explicite privind VTS obligatorii în cadrul UNCLOS. Cu toate acestea, UNCLOS a acordat statelor de coastă drepturi legale pentru a reglementa siguranța navigației și a traficului maritim. Statele de coastă pot stabili, de asemenea, benzi maritime obligatorii, sisteme de separare a traficului și ajutoare de navigație și de siguranță pentru a proteja mediul marin împotriva poluării cauzate de nave. În articolul 43 din Convenția UNCLOS pentru strâmtorile utilizate pentru navigația internațională există prevederi pentru statele membre și statele membre care se învecinează cu strâmtoarea prin acord să coopereze la stabilirea și menținerea ajutoarelor de navigație și siguranță necesare sau alte îmbunătățiri în sprijinul Navigației internaționale.

2.3Reglementari legale referitoare la VTS

Există dispoziții suficiente în Convenția internațională din 1974 privind siguranța vieții pe mare (SOLAS) și Convenția Națiunilor Unite privind dreptul maritim din 1982 (UNCLOS) pentru reglementarea traficului maritim. Ar trebui să existe un mandat clar în aceste dispoziții pentru a include VTS.