Bursele de Valori din SUA

INTRODUCERE

Bursa este o piaţă pe care se oferă şi se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau valori mobiliare.

Caracteristica ţărilor cu economie de piaţă, bursa nu este, o creaţie a lumii moderne. Principalele burse sunt atestate documentar în Evul Mediu. Denumirea de „bursă” provine de la familia veneţiană „Della Borsa” care, la sfarsitul secolului al XIV-lea, a înfiinţat la Bruges, în Flandra (Belgia de azi), un local unde se negociau diferite valori: mărfuri, inclusiv aur, argint, platină, precum şi hârtii de valoare. În 1531 a fost înfiinţată bursa din Anvers, apoi cea din Lyon, Hamburg etc. in 1564 a început să funcţioneze la Londra „The Royal Stock Exchange”. Prima bursă din Paris a luat fiinţă în 1724, iar cea din New-York în 1817. Principalele burse de valori se află la Londra (Stock Exchange), Paris, Milano, Frankfurt, Munchen, în SUA la New-York ( cele doua burse din Wall Street) şi în Japonia la Tokio.

Nr. Bursa Cotatie efectiva in: Nr. Societatilor inscrise in cotatie

1 New-york Stock Exchange Dolari SUA 244

2 American Stock Exchange Dolari SUA 11

3 London stock Exchange Lire sterline 120

4 London Metal Exchange Lire sterline 38

5 Kabuto Cho (Tokio) Yeni 114

6 Paris Franci francezi 58

7 Milano Lire italiene 56

8 Zurich Franci elvetieni 54

9 Frankfurt 50 DM nominal 54

10 Amsterdam Florini olandezi 48

11 Bruxelles Franci belgieni 34

12 Madrid Pesetas 33

13 Sydney Dolari australieni 29

14 Johannesburg Ranzi 25

15 Lisabona Escudos 16

16 Viena Shilingi 15

17 Munchen 50 DM nominal 15

18 Bala Franci elvetieni 14

19 Buenos Aires Australi 13

20 Singapore Dolari singaporezi 13

21 Copenhaga 100 coroane nominal 12

22 Montreal Dolari canadieni 12

23 Barcelona Pesetas 7

24 Stockholm 100 coroane nominal 6

CARACTERISTICA GENERALĂ A BURSEI DE VALORI

1.1 Conţinutul bursei de valori

Bursa de valori este una din cele mai importante instituţii ale economiei de piaţă, un segment al pieţei financiare, o piaţă secundară organizată, transparentă şi supravegheată, pe care se încheie tranzacţii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezintă economii financiare, disponibilităţi neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor către cele mai productive activităţi economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator şi diversificator al producţiei rentabile, precum şi un detector al producţiei nerentabile. Indiferent de forma ei juridică, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori funcţionează sub controlul şi supravegherea guvernului. Pe plan internaţional, în cele mai multe state funcţionează burse de drept privat ca societăţi pe acţiuni. Bursele de drept public sunt administraţii ale statului cu caracter nelucrativ.

La busa de valori se negociază:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): acţiuni, obligaţiuni, bonuri şi bilete de tezaur, titluri de rentă, etc.

b) Valute selective

c) Produse bursiere derivate: contracte futures, opţiuni pe marfă, opţiuni pe titluri financiare, opţiuni pe valute, opţiuni pe indici de bursă, opţiuni pe rata dobânzii, etc.

Există burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie acţiunile. Aceste burse se mai numesc şi burse de acţiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzacţionarea valorilor mobiliare pe plan local şi acestea sunt burse locale, necaracteristice în comerţul bursier internaţional, altele au un obiect extins la un număr mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de ţara emitentă. Acestea sunt burse caracteristice, de reputaţie internaţională, deţinând un rol conducător în tranzacţiile bursiere generale.

1.2 Scopul şi condiţiile esenţiale pentru înfiinţarea bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finanţării activităţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Ea îşi îndeplineşte acest rol mai ales prin operaţiunile de vânzare şi cumpărare de acţiuni şi obligaţiuni emise de societăţile pe acţiuni. Cei care doresc să devină proprietari şi să participe nelimitat la riscuri şi beneflcii cumpăra acţiuni simple, cei care nu doresc să-şi asume riscuri şi beneficii nelimitate cumpăra acţiuni preferenţiale cu un venit fix şi cu un risc minimal, iar cei care nu doresc să devină proprietari ci numai creditori, micşorându-şi riscul la maximum, cumpăra obligaţiuni cu un venit fix exprimat procentual şi denumit cupon.

Ordinea în care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultaiti din vânzarea celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investiţii productive, cumpărări de materii prime şi materiale, angajarea forţei de muncă, plata gestiunii economice etc. În condiţiile în care activitatea economică se desfăşoară normal, rezulta venituri totale care se diminuează cu costurile de lucru (în care intra şi rambursarea datoriilor) şi se obţine profitul de lucru. Distribuirea profitului de lucru se înscrie în următoarea ordine de priorităţi: