Concentrarea economică excesivă în industria metalurgică

1. Introducere

În aceasta lucrare am analizat toți indicatorii statistici ce țin de industria metalurgică. În special a fost abordată denigrarea ca fapt de concurență neloială pe atât pe piața românească, cât și pe cea internațională a acestei industrii.

2. Industria metalurgicã

Industria metalurgicã este o ramurã a industriei grele, principala producãtoare de mijloace de producţie. Este o piaţă de tip oligopol pe piaţa românească.

Cuprinde:

1. Industria extractivã a minereurilor feroase şi siderurgia

2. Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã

3. Industria constucţiilor de maşini şi a prelucrãrii metalelor

2.1. Industria extractivã a minereurilor feroase şi siderurgia.

-materiile prime de bazã sunt minereurile de fier.

-cele mai mari cantitãţi se extrag din minele Ghelari şi Teliuc (E Munţilor Poiana Ruscã)

-cantitãşi mai mici la Ocna de Fier (Munţii Dognecei), la Lueta (Munţii Harghitei) şi la Bãişoara (Cluj)

-mare parte din minereu se importã

-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc

-exploatãri de mangan lânga Vatra Dornei (Iacobeni, ţaru Dornei)

-combustibili: cocsul metalurgic – din huia de la Petroşani – insuficentã de aceea se importã

-centre siderurgice cu furnale: Galaţi, Hunedoara, Cãlan, Reşiţa, Vlahiţa

-Galaţi – cel mai mare centru siderurgic din ţarã – materie primã de import aduse pe Dunãre;

-Hunedoara – minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar şi din import

-Cãlan – se produce fontã de turnãtorie – semicocs din huilã din E depresiunii Petroşani

-Reşiţa – fontã, oţeluri, laminate de calitate; uzinã de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier şi din import

-Vlahiţa – produce fontã de turnãtorie – minereu de la Lueta

-alte centre mai puţin importante: Câmpia Turzii, Tulcea, Bucureşti, Roman, Iaşi, Buzãu, Târgovişte, Cãlãraşi

2.2. Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã.

-produce metale cu întrebuinţãri industriale diferite: aluminiu, cupru

-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai puţin limitate

-metalele neferoase se împart în:

-metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu)

-metale auro-argentifere

-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur)

2.2.1. Metalele colorate

cuprul, plumbul, zincul

-minereuri complexe la poalele munţilor Gutâi, în împrejurimile oraşului Baia Mare

-se extrag în minele de la Baia Sprie, Cavnic, Bãiuţ, Nistru, Baia Borşa, în depresiunea Maramureş

-zãcãminte cuprifere se exploateazã la: Toroiaga (jud. Maramureş), Leşu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Bãlan (jud. Harghita), Bãiţa şi Deva (jud. Hunedoare) şi la Mina Altân-Tepe (jud. Tulcea)

-extracţia industrialã se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna şi Roşia-Poieni

-zãcãminte de plumb – munţii Gutâi

-metalul se obţine prin topire la Baia Mare

-alte centre de extracţie: Ruschiţa (m-ţii Poiana Ruscã) şi Muncelu Mic

-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, ţevi pentru apã potabilã, în tipografie

-este o industrie foarte nocivã

-zincul – fabricare de tablã, electrozi pentru elemente galvanice

-se extrage din minereurile de la Nistru şi Ilba, Muncelu Mic

-se prelucreaza la Copşa Mica

-aluminiul – mare rãspândire pe glob

-industrie aeronauticã, aliaje uşoare, conductori electrici

-se obţine din bauxitã (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseşte în munţii Pãdurea Craiului: Roşia, Vârciorog

-alumina se prelucreazã la Oradea şi Tulcea (de import)

-aluminiul se obţine la Slatina

2.2.2. Metalele auro-argentifere

-Aurul – exploatat de daci dinaintea stãpânirii romane – exploatãri dezvoltate încã din periaoda anticã

-1. Munţii Metaliferi – Valea Arieşului – Valea Mureşului

centre: Crişcior-Brad, Roşia Montanã, Baia de Arieş, Bucium, Sãcãrâmb, Bãiţa

-2. Baia Mare –aurul+argint alãturi de alte minereuri neferoase – Gutâi

-obţinerea si rafinarea se face la Baia Mare şi Zlatna

2.2.2. Matelele rare

-rezerve cu totul reduse, in munţii Apuseni

-mercurul – minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)

-molibden şi wolfram la Bãiţa (jud. Bihor)

-extragerea este dificilã

2.3. Industria constucþiilor de maşini şi a prelucrãrii metalelor.

-creatã şi dezvoltatã dupa al II-lea rãzboi mondial

-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica finã şi opticã, maşini-unelte diverse, locomotive, autovehicule

-principalele ramuri ale industriei construcţiilor de maşini pot fi grupate astfel:

2.3.1. Industria de utilaje si agregate tehnologice

Furnizeazã echipament pentru numeroase ramuri ale industriei şi anume:

-Utilaj petrolier pentru foraje şi rafinãrii care se fabricã la Ploieşti – cel mai mare centru, Târgovişte, Câmpina, Braşov, Bacãu – România este printre primele ţãri în acest domeniu

-Utilaj minier – necesar activitãţii în subteran şi la zi (ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabricã la Satu Mare, Baia Mare, Petroşani, Sibiu, Târgu Jiu

-Maşini unelte – strunguri,freze etc – produse la Bucureşti, Arad, Târgovişte, Roman etc. La Oradea: maşini-unelte şi utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Reşiţa reductoare, la Râşnov scule, la Braşov, Bârlad, Alexandria şi Ploieşti rulmenţi

-Utilaj şi echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgicã, chimicã, materiale de contrucţii, prelucrarea lemnului, industria textilã şi alimentarã), fabricat în numeroarea intreprinderi din Bucureşti (una dintre cele mai mari intreprinderi de maşini grele din Europa), Reşita, Brãila, Iaşi (maşini grele), Cluj-Napoca (maşini grele). La Târgu Mure utilaje pentru ind. textilã. La Sibiu aparate de control si mãsurã, mecanicã finã la Sinaia etc.

2.3.2. Industria electotehnicã şi electronicã

-producţie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc.

-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic

-intreprinderile cele mai mari sunt la Bucureşti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova, Timişoara, Sãcele, Piteşti

-alte centre pentru industria electrotehniã: Botoşani, Zalãu, IaşI, Cluj-Napoca, Bistriţa, Vaslui, Gãieşti, Târgu-Mure

2.3.3. Industria de tractoare, maşini şi utilaje agricole

produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Braşov, tractoare speciale la Craiova şi tractoare

pe şenile la Miercurea-Ciuc. Se fabricã semãnãtori şi combine, grape, cultivatoare, secerãtori.

Principalul centru este Bucureşti, urmat de Craiova, Timişoara, Bocşa, Topleţ, Botoşani, Medgidia