Cuprins
- Cuprins 3
- Capitolul 1 - Uniunea Europeană 4
- 1.1 Integrarea României în Uniunea Europeană 6
- 1.2 Scurt istoric Uniunea monetară 8
- 1.3 Avantajele euro 9
- 1.4 Dezavantaje euro 11
- Capitolul 2 - Criterii de convergenţă pentru adoptarea Euro 12
- 2.1.Mecanismul ratei de schimb(ERM şi ERM II) 12
- 2.2 Convergenţa nominală şi convergenţa reală 17
- 2.2.1 Criteriile nominale 21
- 2.2.1.1 Inflaţia 21
- 2.2.1.2 Deficit bugetar 24
- 2.2.1.3 Datoria publică 25
- 2.2.1.4 Evoluţia cursului de schimb 25
- 2.2.1.5 Evoluţia ratei dobânzii pe termen lung 27
- 2.2.2 Criteriile reale 27
- Capitolul 3 - Cum îndeplineşte România criteriile de convergenţă 29
- 3.1 Criteriile nominale 29
- 3.1.1 Deficit bugetar 29
- 3.1.2 Datoria publică 29
- 3.1.3 Rata inflaţiei 30
- 3.1.4 Dobânzi pentru creditele pe termen lung 31
- 3.1.5 Stabilitatea cursului de schimb 31
- 3.2 Criteriile reale 32
- Capitolul 4 - Trecerea la Euro a noilor state membre 36
- 4.1 Opinii privind participarea la ERM II 36
- 4.2 Evoluţii recente. Cazul Slovenia 38
- Capitolul 5 - Strategia pe termen mediu pentru aderarea României la Euro 40
- 5.1 Alternative la trecerea prin Mecanismul Ratei de Schimb II 40
- 5.2 Priorităţi ale convergenţei reale 43
- Capitolul 6 - Concluzii şi propuneri 45
- ANEXE 47
- BIBLIOGRAFIE 63
Extras din proiect
Capitolul 1 - Uniunea Europeană
În anul 1957 şase ţări europene (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Luxembourg) semnau Tratatul de la Roma, prin care lua fiinţă Comunitatea Economică Europeană. Puţini erau cei care indrazneau să prefigureze atunci dezvoltarea ulterioară a organizaţiei, care a evoluat treptat -dar rapid în perspectivă istorică- de la o simplă uniune vamală o cuprinzătoare structură politică şi economică, ce a fost consfinţită în 1992 prin Tratatul de la Maastricht.
În prezent Uniunea Europeană are 27 de membrii, dintre care 6 membrii fondatori în 1957:
-Belgia
-Franţa
-Olanda
-Germania
-Italia
-Luxembourg
Alte 21 de state au aderat succesiv:
1973:-Danemarca
-Irlanda
-Regatul Unit
1981:-Grecia
1986:-Portugalia
-Spania
1995:-Austria
-Finlanda
-Suedia
2004:-Cipru
-Estonia
-Letonia
-Lituania
-Malta
-Polonia
-Republica Cehă
-Slovacia
-Slovenia
-Ungaria
2007:-România
-Bulgaria.
Alte trei ţări, Croaţia, Republica Macedonia şi Turcia(asociată din 1963 şi în uniune vamală din 1996), sunt oficial candidate la aderare la Uniunea Europeană.
Aderarea României la Uniune Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007.Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004.Raportul de ţară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România şi Bulgaria.Cele două ţări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumunster din Luxembourg.
România a devenit a şaptea ţară din UE după numărul de locuitori.Ţara desemnează 35 de deputaţi pentru Parlamentul European, dar numărul acestora va scădea printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulată în Tratatul de la Nisa. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii (a şaptea după numărul de vorbitori), urmând ca oricare cetăţean al UE să se poată adresa instituţiilor în această limbă.Denumirea de “Uniune Europeană”, în limba română, a primit statut oficial.
Amplasarea geopolitică a României va influenţa politică UE cu privire la relaţiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia şi Asia. Prin Initiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei(SECI), România are o oportunitate de a-şi demonstra supremaţia în regiune.
Integrarea în Uniunea Europeană a influenţat şi relaţiile regionale ale României. În consecinţă, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus, şi Turcia.
Oficialii consideră că ţara face parte atât din Europa Centrală cât şi din Balcani.Acest lucru reflectă ambiţiile dualiste ale guvernului român,care doreşte îmbunătăţirea integrării euro-atlantice a ţării, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagră.
Aderarea la zona euro va reprezenta un alt pas important pe care România trebuie să-l facă.Conform reglementărilor actuale, adoptarea euro nu poate fi realizată mai curând de doi ani de
la data intrării în Uniunea Europeană.De altfel dacă aderarea la zona euro este în sine un obiectiv startegic de mare importanţă, momentul efectiv în care decizia este pusă în aplicare va trebui cântărit cu multă grijă, pentru a vedea care sunt avantajele, dar şi restricţiile pe care acest demers le antrenează.
Din Uniunea Economică şi Monetară, ca formă de integrare, fac parte toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu deosebire că unele dintre ele fac parte din zona Euro, iar altele nu.
Din această perspectivă, statele membre se clasifică în următoarele categorii:
a) state membre care au adoptat moneda euro:Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia(2007), Malta şi Cipru(2008).
b) state membre care se află în faza de pregătire a adoptării monedei unice şi din această perspectivă fac parte din Mecanismul ratei de schimb 2 :Danemarca, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia.
c) două state:Marea Britanie şi Danemarca beneficiază de clauza opt-out(se aplică numai statelor membre ale spaţiului comunitar la data semnării Tratatului de la Maastricht), care le permite să aleagă dacă să facă parte sau nu din zona euro.Dintre acestea Danemarca a renunţat la aplicarea clauzei şi a intrat în Mecanismul ratei de schimb 2.
d) celelalte state membre care au statutul de ,,stat membru cu derogare de la adoptarea euro” vor trebui să adere la euro într-o perioadă nedeterminată. Din această categorie fac parte:Suedia, România, Bulgaria, Cehia, Polonia şi Ungaria.
1.1 Integrarea României în Uniunea Europeană
România a fost prima ţară din Europa Centrală şi de est care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană.În ianuarie 1974, o înţelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferinţe al Comunităţii, după care a semnat o serie de acorduri cu Comunitatea Economică Europeană (CEE) pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, România a procedat de cunoaşterea de facto a Comunităţii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea comisiei mixte România – CEE, concomitent, fiind semnat şi Acordul asupra Produselor Industriale.
Relaţiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerţ şi Cooperare. Acordul European a intrat în funcţiune în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 print-un ,,Acord
Interimar”. România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu Declaraţia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice ale României, în care acestea îşi exprimau sprijin pentru integrarea europeană.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Moneda Euro in Romania.doc