Piața automobilelor în cadrul Mercosur

Industria mondială de automobile a cunoscut o transformare profundă în timpul deceniului cu noua fază a internaţionalizării, caracterizată de mişcarea numită globalizare – dar mai ales de regionalizare - care semnifică o interdependenţă crescută între zonele Triadei (SUA şi Canada, Uniunea Europeană şi Japonia) şi prin urcarea statelor emergente. Pieţele emergente care reprezentau decât 16,2% din producţia mondială de automobile, în 1990 au devenit primii producători: în 2004 ei reprezintau 30,7% din producţia mondială, cu mult înaintea celor trei zone ale Triadei . Totuşi, această ascensiune a ţărilor din emergente nu corespunde formelor omogene şi se pot distinge trei tipuri de configuraţii (Humphrey, Salerno, Lecler, 2000): noile ţări precum India sau China centrate pieţelor lor (Piaţă Autonomă Protejată); integrarea directă în zonele Triadei (Piaţa Integrată Periferică), ca Mexicul în Alena sau Ţările din PECO în UE; integrările regionale periferice (Piaţa Regională nou creată), pentru care Mercosur a fost cel mai bun exemplu pe parcursul deceniului 90.

Firmele multinaţionale de automobile au fost actorii principali ai acestei faze a internaţionalizării, dar ele nu au strategii identice căci acestea se bazează pe strategii de profit diferenţiate care sunt puse în evidenţă în contexte locale specifice. Între strategiile globale care se bazează pe platformele mondiale ale constructorilor ca Ford, General Motors şi Volkswagen, pariul maşinii globale pentru ţările emergente introduse de către Fiat sau chiar penetrarea progresivă a pieţelor exterioare de Toyota, se înţelege că alegerile constructorilor de automobile în materie de politica produsului, de organizarea concepţiei şi de producţie nu sunt identice, sunt cuprinse într-un spaţiu comun ca Mercosur. În această regiune, trebuie luat în considerare un alt factor: vechimea prezenţei în regiune, deoarece aceasta condiţionează efectele de scară şi dinamicile de calificare a strategiilor de integrare .

Pentru evidenţierea locului Mercosur în strategiile de internaţionalizare a constructorilor de automobile, este astfel necesar să se facă distincţia , pe de o parte, între o cotă a firmelor instalate, în special pe piaţa braziliană, înainte de valul de investiţii din anii ’90, şi pe de altă parte între noii intraţi. Patru firme au prezenţă străveche în America de Sud : Ford, General Motors(GM) şi Volkswagen care au fost asociaţi politicii de automobile pusă în lucru de guvernul brazilian din anii ’50 şi Fiat care li s-a alăturat în anii 1970 pentru a edifica acolo principala sa bază productivă din exteriorul Italiei.

Odată cu creşterea pieţei braziliene de la începutul anilor 90 un număr mare de constructori au dorit să se implanteze în Brazilia pentru a produce vehicule: francezii de la Renault şi PSA Peugeot Citroên aveau o prezenţă îndelungată în Argentina (1959 pentru Renault, 1971 pentru Peugeot), dar aceştia s-au dezangajat de acest lucru transferând asamblarea modelelor lor unor întreprinderi sub/contractante (CIADEA, respectiv SEVEL). Sfârşitul anilor ’90 a fost marcat de reluarea activităţii în filialele lor argentiniene, şi , mai ales, de implantarea în Brazilia de unde fuseseră absenţi, dar în regiuni mai îndepărtate de centru în comparaţie cu centrul industrial al ţării. Cele două mărci ale al actualului grup Daimler Chrysler decid de asemenea să se alăture Braziliei, Mercedes de asemenea, pentru a produce aici Clasa A, iar Chrysler să producă Dakota.

Cât despre japonezi, sosirea lor a fost tardivă şi discretă: dacă Toyota din 1959 a lansat un vehicul în Brazilia, dar la scară foarte mică. În a doua jumătate a anilor ’90, lansează producţia unui pick-up Hilux în Argentina şi construieşte o nouă uzină aproape de Sao Paolo pentrua asambla acolo noul său model, Corrola.Tot în această regiune centrală deschide şi Honda o unitate nouă. Cât despre Nissan, se mulţumeşte să producă autoturisme 4x4 în uzina Ayrton Senna a partenerului său din Brazilia , Renault .

Aceste noi intrări stârnesc o reacţie a firmelor deja aflate pe piaţă:Volkswagen răspunde prin producţia unui model şi Audi îşi modernizează echipamentele, în timp ce Fiat se concentrează pe producţia modelului Palio; Ford şi GM lansează proiectele lor Blue Macaw şi Amazon pentru a concepe un model specific pentru Mercosur şi construiesc noi uzine departe de centrele lor istorice.

Aceste implantări recente ale constructorilor sunt însoţite de sosirea echipamentelor care îşi iau în sarcină o parte crescândă a producţiei de vehicule. Investiţiile realizate în sectorul de automobile au fost însoţite de recorduri istorice: 16,6 miliarde $ doar pentru Brazilia din 1992 până în 2001, de trei ori mai mult decât în timpul deceniului precedent.