Practică comerț exterior BRD

Proiect
6/10 (4 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 115 în total
Cuvinte : 38453
Mărime: 345.17KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Liviu Maha

Cuprins

CAPITOLUL I - PLATILE SI ROLUL SISTEMULUI BANCAR ÎN ACEST DOMENIU. 2

1.1.Platile, domeniu al circulatiei monetare . 2

1.1.1.Numerarul: evolutii si viitor . 2

1.1.2.Bancnota si moneda metalica . 7

1.2.Rolul sistemului bancar in realizarea platilor .9

CAPITOLUL II - MODALITATI DE DECONTARE ÎN LEI (ÎN CONDITIILE BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE - SUCURSALA IASI) . 13

2.1.Principalele modalitati de decontare utilizate în practica bancara. 13 2.2.Modalitati de plata scripturale în lei si riscurile folosirii acestora. 18

2.2.1.Instructiuni de plata de tip credit - transfer: ordinul de plata . 18

2.2.2.Instructiuni pentru plata de tip transfer-debit . 21

2.2.2.1.Cambia .22

2.2.2.2.Cecul . 25

2.2.2.3.Biletul la ordin. 28

2.3.Contracte standard . 30 2.3.1.Standing order (ordin de plata programata) . 30

2.3.2.Direct debit (ordin de plata la cererea directa. a beneficiarului prin debitarea cu consimtamânt a contului platitorului) . 34

2.4.Structura si evolutia operatiunilor de decontare pe categorii de clienti. 38 2.5.Analiza activitatii platilor pe modalitati si instrumente . 43 2.6.Instrumente electronice de plata . 48

2.6.1.Cardul . 52 2.6.2.Network banking . 57 2.7. Concluzii si modalitati de îmbunatatire a platilor în lei . 59

CAPITOLUL III - MODALITATI DE DECONTARE ÎN VALUTA (CU REFERIRE LA ACTIVITATEA B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE SUCURSALA IASI).68

3.1. Modalitati de decontare în valuta. 68

3.2. Instrumente de decontare în valuta si analiza conditiilor de folosire efectiva a acestora . 71

3.2.1. Analiza platilor prin ordin de plata (OP) în valuta . 72

3.2.2. Analiza platilor prin acreditiv (AD) . 78

3.2.3. Analiza platilor prin incasso documentar . 86

3.2.4. Analiza platilor folosind scrisoarea de garantie bancara . 91

3.3. Concluzii si modalitati de îmbunatatire a platilor in valuta

CAPITOLUL IV - ROLUL BANCII CENTRALE ÎN REALIZAREA PLATILOR FARA NUMERAR SI PREVENIREA RISCULUI DE NEPLATA A ACESTORA

CAPITOLUL V - BLOCAJUL FINANCIAR, CAUZE SI REMEDII .

CONCLUZII SI PROPUNERI . 100

BIBLIOGRAFIE. 115

Extras din document

CAPITOLUL I

PLATILE SI ROLUL SISTEMULUI BANCAR ÎN ACEST DOMENIU

1.1. Platile, domeniu al circulatiei monetare

1.1.1. Numerarul: evolutii si viitor

O trecere în revista a etapelor evolutiei monedei, oricât de sumara ar fi ea, este necesara pentru a reliefa dimensiunea culturala a transformarii banilor ca mijloc de plata.

Moneda a aparut de timpuriu în istoria societatii omenesti, fiind prezenta în tranzactii sub forma unor marfuri obisnuite si foarte variate, economiile naturale neavând nevoie de moneda. Ele produceau cât aveau nevoie, iar pentru a ameliora penuriile cantitative sau de structura a bunurilor detinute în spatiu (adica pe proprietari) sau în timp (adica pe cicluri de productie), se apela la barter. Acesta, numit si troc, sta la originea numerarului, fiind o forma de schimb reciproc. Consimtit, presupunând dubla coincidenta a necesitatilor participantilor la momentul schimbului reciproc.

Specializarea în productie, pe lânga faptul ca a marit si diversificat cantitatea de bunuri si servicii prin barter, a si erodat aceasta dubla coincidenta a nevoilor ca timp, produsele destinate barter-ului sau rezultatul acestuia trebuia stocat. Astfel a aparut nevoia unui intermediar de schimb, care sa fie foarte larg atractiv pentru proiectarea si efectuarea fara riscuri a schimbului. Pe lânga acestea, trebuia sa fie si omogen, durabil (materia organica fiind degradabila) si mai ales oportun (disponibil fara restrictii la momentul schimbului).

Asadar, în momentul în care omul utilizeaza o marfa unica, drept intermediar în tranzactii, el depaseste sfera trocului primitiv, pentru a intra în aceea a economiei de schimb. Marfa aleasa permite vânzarea si cumpararea bunurilor obisnuite, masurarea precisa a valorii si economisirea. Locul trocului va fi luata de o marfa care, pe lânga utilizarea sa normala, ca bun de consum sau de productie, servea drept instrument de schimb.

Metalele si aliajele s-au impus rapid, dintre toate bunurile, în principal datorita proprietatilor fizice. Initial au fost folosite metalele si aliajele comune (cupru, bronz, fier) ca monede, apoi au aparut metalele pretioase, aurul si argintul.

Odata cu dezvoltarea schimbului, nevoile de moneda  marfa, respectiv de metal pretios, au crescut dar producerea lor a ramas limitata. Acestor inconveniente li s-au adaugat si probleme de transport si diversele riscuri implicate de tranzactiile cu numerar si a necesitat cautarea unor solutii pentru eliminarea acestor disfunctionalitati.

Înca din antichitate, bancherii greci colectau de la persoanele particulare bani, pe care îi pastrau în depozite, îsi asumau obligatia de a efectua plati pentru clientii lor si acordau împrumuturi pe baza de gaj. În Egiptul Antic sau la Roma, se utilizau mandate scrise, similare cecurilor, acest tip de plata continuând sa fie folosit si în Evul Mediu, într-o forma putin modificata. În Anglia se remiteau pentru plata datoriilor catre creditorii sau furnizorii statului mandate de plata trase asupra trezoreriei, acestea purtând numele de bills of echequeur de la care se crede ca a derivat si denumirea de cec.

Necesitatea gasirii altor forme ale monedei a dus, în consecinta la aparitia monedei de hârtie (fiduciara)  atât sub forma bancnotelor (a biletelor de banca), precum si sub forma monedei de cont (scripturala).

Începând cu secolul al XVI-lea, în Europa bancile au început sa foloseasca recipisa de depozit sau cecul recipisa, utilizat pentru plata datoriilor detinatorului sau. Acesta remitea instrumentul tras de depozit asupra bancii creditorului sau în scopul achitarii datoriilor fata de acesta. Spre deosebire de cecul-mandat, cecul-recipisa constituia doar dovada existentei pastrate în depozitul unei banci la dispozitia beneficiarului, dar nu continea ordinul expres dat catre tras, ca aceasta sa efectueze plata prezent stocului lui, prin debitarea contului de depozit al emitentului ca în cazul cecului-mandat.

În secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, în locul metalului monetar, au mai fost acceptate ca plata si instrumente ca: toate monedele sau efecte de comert, acestea neavând valoare intrinseca, fiind doar un angajament al celui ce le emite, de a plati la o anumita data o anumita suma.

Moneda de hârtie (bancnota) emisa de banci, putea fi schimbata de purtator în moneda metalica la ghiseele bancii, fiind garantata de rezerva de aur, moneda detinuta

Preview document

Practică comerț exterior BRD - Pagina 1
Practică comerț exterior BRD - Pagina 2
Practică comerț exterior BRD - Pagina 3
Practică comerț exterior BRD - Pagina 4
Practică comerț exterior BRD - Pagina 5
Practică comerț exterior BRD - Pagina 6
Practică comerț exterior BRD - Pagina 7
Practică comerț exterior BRD - Pagina 8
Practică comerț exterior BRD - Pagina 9
Practică comerț exterior BRD - Pagina 10
Practică comerț exterior BRD - Pagina 11
Practică comerț exterior BRD - Pagina 12
Practică comerț exterior BRD - Pagina 13
Practică comerț exterior BRD - Pagina 14
Practică comerț exterior BRD - Pagina 15
Practică comerț exterior BRD - Pagina 16
Practică comerț exterior BRD - Pagina 17
Practică comerț exterior BRD - Pagina 18
Practică comerț exterior BRD - Pagina 19
Practică comerț exterior BRD - Pagina 20
Practică comerț exterior BRD - Pagina 21
Practică comerț exterior BRD - Pagina 22
Practică comerț exterior BRD - Pagina 23
Practică comerț exterior BRD - Pagina 24
Practică comerț exterior BRD - Pagina 25
Practică comerț exterior BRD - Pagina 26
Practică comerț exterior BRD - Pagina 27
Practică comerț exterior BRD - Pagina 28
Practică comerț exterior BRD - Pagina 29
Practică comerț exterior BRD - Pagina 30
Practică comerț exterior BRD - Pagina 31
Practică comerț exterior BRD - Pagina 32
Practică comerț exterior BRD - Pagina 33
Practică comerț exterior BRD - Pagina 34
Practică comerț exterior BRD - Pagina 35
Practică comerț exterior BRD - Pagina 36
Practică comerț exterior BRD - Pagina 37
Practică comerț exterior BRD - Pagina 38
Practică comerț exterior BRD - Pagina 39
Practică comerț exterior BRD - Pagina 40
Practică comerț exterior BRD - Pagina 41
Practică comerț exterior BRD - Pagina 42
Practică comerț exterior BRD - Pagina 43
Practică comerț exterior BRD - Pagina 44
Practică comerț exterior BRD - Pagina 45
Practică comerț exterior BRD - Pagina 46
Practică comerț exterior BRD - Pagina 47
Practică comerț exterior BRD - Pagina 48
Practică comerț exterior BRD - Pagina 49
Practică comerț exterior BRD - Pagina 50
Practică comerț exterior BRD - Pagina 51
Practică comerț exterior BRD - Pagina 52
Practică comerț exterior BRD - Pagina 53
Practică comerț exterior BRD - Pagina 54
Practică comerț exterior BRD - Pagina 55
Practică comerț exterior BRD - Pagina 56
Practică comerț exterior BRD - Pagina 57
Practică comerț exterior BRD - Pagina 58
Practică comerț exterior BRD - Pagina 59
Practică comerț exterior BRD - Pagina 60
Practică comerț exterior BRD - Pagina 61
Practică comerț exterior BRD - Pagina 62
Practică comerț exterior BRD - Pagina 63
Practică comerț exterior BRD - Pagina 64
Practică comerț exterior BRD - Pagina 65
Practică comerț exterior BRD - Pagina 66
Practică comerț exterior BRD - Pagina 67
Practică comerț exterior BRD - Pagina 68
Practică comerț exterior BRD - Pagina 69
Practică comerț exterior BRD - Pagina 70
Practică comerț exterior BRD - Pagina 71
Practică comerț exterior BRD - Pagina 72
Practică comerț exterior BRD - Pagina 73
Practică comerț exterior BRD - Pagina 74
Practică comerț exterior BRD - Pagina 75
Practică comerț exterior BRD - Pagina 76
Practică comerț exterior BRD - Pagina 77
Practică comerț exterior BRD - Pagina 78
Practică comerț exterior BRD - Pagina 79
Practică comerț exterior BRD - Pagina 80
Practică comerț exterior BRD - Pagina 81
Practică comerț exterior BRD - Pagina 82
Practică comerț exterior BRD - Pagina 83
Practică comerț exterior BRD - Pagina 84
Practică comerț exterior BRD - Pagina 85
Practică comerț exterior BRD - Pagina 86
Practică comerț exterior BRD - Pagina 87
Practică comerț exterior BRD - Pagina 88
Practică comerț exterior BRD - Pagina 89
Practică comerț exterior BRD - Pagina 90
Practică comerț exterior BRD - Pagina 91
Practică comerț exterior BRD - Pagina 92
Practică comerț exterior BRD - Pagina 93
Practică comerț exterior BRD - Pagina 94
Practică comerț exterior BRD - Pagina 95
Practică comerț exterior BRD - Pagina 96
Practică comerț exterior BRD - Pagina 97
Practică comerț exterior BRD - Pagina 98
Practică comerț exterior BRD - Pagina 99
Practică comerț exterior BRD - Pagina 100
Practică comerț exterior BRD - Pagina 101
Practică comerț exterior BRD - Pagina 102
Practică comerț exterior BRD - Pagina 103
Practică comerț exterior BRD - Pagina 104
Practică comerț exterior BRD - Pagina 105
Practică comerț exterior BRD - Pagina 106
Practică comerț exterior BRD - Pagina 107
Practică comerț exterior BRD - Pagina 108
Practică comerț exterior BRD - Pagina 109
Practică comerț exterior BRD - Pagina 110
Practică comerț exterior BRD - Pagina 111
Practică comerț exterior BRD - Pagina 112
Practică comerț exterior BRD - Pagina 113
Practică comerț exterior BRD - Pagina 114
Practică comerț exterior BRD - Pagina 115

Conținut arhivă zip

  • Practica Comert Exterior BRD.doc

Alții au mai descărcat și

Tranzacții Internaționale cu Servicii Educaționale

1. INTRODUCERE Pâna nu demult, educatia a fost absenta din discutiile referitoare la globalizare, considerându-se ca aceasta este prin excelenta...

Sistemul de Calitate în Transporturile Feroviare

Implementarea unui sistem al calitatii care sa asigure cadrul european de actiune si integrarea României in sistemul de transport feroviar al...

Tehnologiile Informaționale în Tranzacțiile de Comerț Exterior

INTRODUCERE Asistam la un proces de globalizare a afacerilor, care, în mod invariabil, influenteaza toate tipurile de firme, indiferent de arealul...

Condițiile INCOTERMS

Incoterms se referă la obligaţiilor reciproce ale vânzătorului şi cumpărătorului într-un contract de vânzare internaţională, propunând o serie de...

Tehnologie hotelieră și de restaurant

1.1. Prezentarea unităţii de cazare Tipul de unitate: hotel Numele: SunShine Categoria: 3* Profilul unităţii: hotel Numărul de camere: 40...

Strategii de întrare pe piețele internaționale

Prezentare societatii Antibiotice S.A. I. Istoric 1953 - 1959 - Se pune prima piatra la temelia unei industrii noi, prin constructia Fabricii...

Boeing corporation - organizație globală

Industria aerospatiala civila globala, mai ales pe segmental de piata a aeronavelor cu mai mult de 110 locuri, este un duopol intre Boeing si...

Depozitarea mărfurilor

Magazinul este un -vânzator- de prim ordin, fie ca este organizat în forma de vânzare cu autoservire, fie în forma clasica unde progresele...

Te-ar putea interesa și

Proiect practică BRD-GSG

Capitolul 1. Prezentarea băncii. Istoric şi evoluţie 1.1 Momentul istoric al înfiinţării, principalele etape şi evoluţia sa în sistemul bancar...

Studiu monografic realizat la Banca Română pentru Dezvoltare

6.1. Politica de marketing la nivel de produs: Produsele si fenomenele bancare au cunoscut în ultimul timp o mare expansiune. Aparitia unor noi...

Studiu de Caz BNR

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMUL BANCAR 1.1. Banca şi activitatea bancară în timp şi spaţiu Activitatea bancară îşi are...

Studiu monografic la disciplina Tehnica Operațiunilor Bancare - Banca Română pentru Dezvoltare

Denumirea si sigla: Forma juridica: societate pe actiuni, persoana juridica româna Adresa – Centrala Turn BRD – B-dul. Ion Mihalache nr. 1-7,...

Monografie BRD - agenția Cotnari

CAP. 1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE ISTORIC ŞI EVOLUŢIE Cap. 1.1. Momentul istoric al înfiinţării BRD- GSG Din mulţimea de societăţi bancare şi...

Practică de specialitate

Introducere În cadrul acestei lucrări vor fi urmărite o multitudine de aspecte, acestea având rolul de a reflecta o imagine cât mai fidelă asupra...

Practică bancară - BRD - Groupe Societe Generale

1.1 Scurt istoric al BRD În anul 1923 Se înfiinţează Societatea Naţională de Credit Industrial, ca instituţie publică. Statul deţinea 20% din...

Practică bancară BRD

CAPITOLUL 1. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR 1.1 STUDIUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI BRD Grupe Societe Generale este o bancă cu...

Ai nevoie de altceva?