Abordări Economice ale Strategiilor și Politicilor de Mediu - Studiu de caz la Cotnari SA

Domeniu: Turism

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 20 în total

Cuvinte : 5295

Mărime: 310.04KB (arhivat)

Publicat de: Georgiana D.

Puncte necesare: 8

Universitatea Petrol - Gaze Ploieṣti Facultatea Sṭiinte Economice Specializarea ECTS

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. Introducere 3
1.1. Scurt istoric al intreprinderii 4
1.2. Obiectivele si activitatile intreprinderii 5
2. Surse de poluare 6
2.1. Surse naturale de poluare 7
2.2. Sursele de poluare caracteristice activităţii umane 8
3. Strategii si politici de protectie a mediului 11
3.1. Strategii de protectie a mediului aplicate de Cotnari SA 11
3.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru reducerea si prevenirea poluarii in domeniul industrial din Romania 15
4. Costuri in domeniul protectiei mediului 17
4.1. Costurile de mediu la nivelul Romaniei 17
4.2. Costurile de mediu in cadrul Cotnari SA 19
5. Concluzii 20
Bibliorafie: 21

Extras din proiect

1. Introducere

1.1. Scurt istoric al intreprinderii

Dacă ne-am putea întoarce cu aproximativ 2.500 de ani în urmă, am găsi pe dealul Cătălinei o cetate traco-getică, puternică, care stăruia împrejurimile. În interiorul cetății, pe o suprafață de 5 hectare se aflau locuințele conducătorului cetății și ale celor apropiați lui, iar jos, la poale, erau așezările celorlalți, ale oamenilor de rând care cultivau pământurile. Descoperirile din interiorul cetății Cătălina au adus argumente convingătoare despre cultura viței de vie la Cotnari, tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 i.Hr).

Se spune că numele de Cotnari este dat de meșteșugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a măsura și ar – meșter). La 1599 Cotnariul (cu 3.500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari târguri ale Moldovei, după Suceava și Bacău.

Primele mențiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari datează din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie că viile Cotnarilor erau cunoscute înainte de întemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol menționează existența viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe și menționează podgoria la 1250. O dată cu începutul sec. al XV-lea relatările despre podgoria de la Cotnari devin substanțiale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1444-1449), Ștefan Cel Mare (1457-1504) și Despot-Vodă (1561-1563), când podgoria a atins o cotă maximă atât prin mărimea ariei cultivate cu viță de vie, cât și prin calitatea vinului obținut.

Primele evidențe cu privire la suprafața de vie pe totalul podgoriei datează din 1830 când 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari aparțineau localnicilor.

INIMA COTNARIULUI

Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru creșterea și rodul viței de vie ne-a învățat să prețuim fiecare boabă purtătoare de soare și să împărtășim cu ceilalți bucuria vieții.

Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grijă de cele peste 1.700 de hectare cu plantații de vie prin lucrări agricole performante. Specialiștii noștri lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii, pentru obținerea unor noi soiuri de viță de vie și a unor noi cupaje de vinuri.

Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră va alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca noastră, organizată pe criterii științifice, păstrăm cele mai reușite colecții, începând din anul 1957.

PODGORIE

„Podgoriile sfinte” de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei îndeletniciri străvechi viti-vinicole. Din antichitate și până astăzi, vița de vie a îmbrățișat neîntrerupt dealurile molcome ale zonei, profitând din plin de particularitățile acestora.

Podgoria este adăpostită de vânturi și de curenții locali reci, datorită fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determină un proces de încălzire. Perioada mai – septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse, favorizând insolația, creșterea strugurilor și acumularea zahărului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textura luto-nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile.