Activitate turistică în cadrul hotelelui Central

Capitolul 1

Turismul – fenomen complex

1.1 Piaţa serviciilor turistice

Piaţa turistică ocupă un loc aparte, din ce în ce mai important în piaţa internă a fiecărei ţări, constituindu-se ca segment distinct al pieţei serviciilor. Acesta diferă de piaţa mărfurilor prin faptul că este puternic segmentată şi prezintă un grad de diversificare şi complexitate foarte mare a produselor turistice, având ca principală caracteristică deplasarea potenţialilor consumatori la locul de consum (destinaţie).

Piaţa turistică reprezintă sfera economică de întâlnire a ofertei turistice, materializată prin producţia turistică şi cererea turistică, materializată prin consum. Deoarece locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu şi cu locul de formare a cererii, interferenţa se va transforma în suprapunere în timp şi spaţiu a celor doi factori, prin intermediul consumului turistic. Întreprinderea de turism trebuie să fie permanent conectată la piaţă, deoarece aceasta este sursa principală de informaţii pentru fundamentarea deciziilor şi barometrul de măsurare a eficienţei activităţii, modul în care întreprinderea s-a raportat şi adaptat cerinţelor pieţei. Ea este în permanentă schimbare, iar conducerea întreprinderii trebuie să sesizeze din timp evoluţiile favorabile şi defavorabile, să valorifice ocaziile, oportunităţile reale şi să ajusteze, chiar să elimine influenţa negativă a pericolelor reale.

Practicarea turismului presupune existenţa unor activităţi, care să satisfacă varietatea nevoilor apărute pe parcursul călătoriei şi sejurului. Apare astfel, necesitatea transportului până la locul sejurului, găzduirii pe perioada acestuia, satisfacerii nevoilor de alimentaţie, precum şi a celor care au motivat deplasarea (odihnă, agrement, tratament, afaceri).

Transporturile turistice – reprezintă una dintre componentele de bază ale prestaţiei turistice fapt evidenţiat, chiar de conţinutul turismului, care presupune deplasarea turiştilor la locul producerii produsului turistic. Transportul asigură deplasarea turiştilor de la locul de reşedinţă la cel de petrecere a vacanţei, în cazul turismului de sejur sau pe tot parcursul călătoriei, în cazul turismului itinerant.

Serviciul de transport are un conţinut complex, pentru că pe lângă transportul propriu-zis include şi o serie de prestaţii oferite pe timpul călătoriei: transferuri, transportul bagajelor, rezervări, servirea mesei, precum şi o serie de facilităţi menite să stimuleze călătoria sau folosirea unui anumit mijloc de transport.

Pentru a oferi un serviciu de transport turistic de calitate, care să satisfacă exigenţele crescânde ale turiştilor, este necesară asocierea a patru atribute ale transporturilor turistice: siguranţă, rapiditate, confort şi cost.

Transporturile turistice rutiere se realizează cu autocare, microbuze sau cu autoturismele proprietate personală. Ponderea mare deţinută de transportul rutier în totalul transporturilor turistice este motivată de avantajele pe care acestea le oferă:

- libertate în mişcare,

- atractivitatea voiajului,

- cost mai mic,

- accesibilitatea mai mare la obiectivele turistice.

Piaţa serviciilor de transport cu autocarul este în continuă adaptare la particularităţile cererii turistice pentru a determina creşterea numărului solicitărilor atât din partea clientelei internaţionale, cât şi din partea tinerilor dornici de aventură.

Transporturile turistice feroviare reprezintă una din cele mai vechi forme de călătorie care a contribuit la dezvoltarea turismului, dar care în prezent deţine o pondere redusă de 3 – 4% pe plan internaţional. Transporturile feroviare prezintă o serie de avantaje, care motivează opţiunile turiştilor pentru acest mijloc de transport:

- regularitatea şi certitudinea voiajului (nu depinde de starea vremii),

- tarife relativ accesibile,

- condiţiile avantajoase pentru transporturile colective,

- comoditate oferită atât de vagoanele restaurant şi vagoanele de dormit, cât şi de faptul că se desfăşoară fără întrerupere şi ziua şi noaptea,

- viteza de deplasarea este relativ mare, mai ales ca urmare a introducerii trenurilor de mare viteză.

Transporturile turistice aeriene tind să deţină o pondere din ce în ce mai mare, în prezent în lume acesta este de 40%. Sunt utilizate cu preponderenţă pe distanţe lungi şi foarte lungi. Avantajele transportului aerian:

- viteza mare de deplasare,

- confortul pe care îl oferă,

- introducerea de aranjamente şi facilităţi.

Dezavantaje pe care le oferă mijloacele de transport aeriene:

- depind în foarte mare măsură de condiţiile meteo,

- costul este foarte ridicat,

- sunt foarte sensibile la crizele de combustibili, la atacurile teroriste, la crizele economice şi politice.

Aranjamentele turistice navale deţin pe plan mondial, o pondere de 7 – 8% fiind solicitate mai ales datorită atenţiei de care se bucură croazierele. Serviciile oferite clientului în domeniul transporturilor navale sunt cursele de linie, liniile de croazieră, deplasări scurte, alte călătorii.

Croaziera reprezintă un pachet de vacanţă pentru care se plăteşte un preţ global ce acoperă deplasarea, serviciile de cazare, masă şi distracţie la bordul navelor, iar după caz pot fi incluse şi alte servicii ca de exemplu vizitarea obiectivelor turistice din locurile de acostare. Ritmurile de creştere a cererii pentru această formă de călătorie sunt ridicate datorită avantajelor pe care le oferă, ca mod de petrecere a vacanţei. Clientela tradiţională a turismului de croazieră o constituie persoanele de peste 50 ani, cu venituri foarte ridicate. Pentru atragerea de noi segmente de turişti în special tineri se urmăreşte diversificarea destinaţiilor şi a ofertelor de servicii.

Alimentaţia reprezintă un serviciu turistic de bază, calitate conferită de funcţiile pe care le are, de ponderea importantă pe care o ocupă în totalul cheltuielilor şi de timpul pe care turiştii îl alocă. În organizarea şi proiectarea activităţii de alimentaţie trebuie avute în vedere o serie de particularităţi: să fie prezentă în toate momentele importante ale consumului turistic (puncte de îmbarcare, mijloace de transport, locuri de destinaţie sau de sejur); să asigure o diversificare structurală atât a preparatelor, cât şi a serviciilor oferite pentru a răspunde cât mai bine diferitelor trebuinţe; să fie adaptată cu particularităţile formei de turism atât în ceea ce priveşte varietatea sortimentală, cât şi orarul de funcţionare al unităţilor; să satisfacă atât exigenţele turiştilor autohtoni, cât şi a celor străini; să reprezinte un element de selecţie a destinaţiilor de vacanţă; să constituie chiar motivaţia de călătorie: este cazul unor produse turistice în care componenta dominantă este gastronomia şi care se adresează unor segmente largi de turişti.